În ce constă CSRD - directiva europeană de raportare a sustenabilităţii corporate

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 2024 a fost introdusă în legislaţia românească aşa-numita CSRD - directiva europeană de raportare a sustenabilităţii corporate - cu scopul de a măsura şi îmbunătăţi impactul agenţilor economici asupra mediului şi comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Reprezentantul Green Environment Support explică în ce constă raportarea şi ce tipuri de companii sunt vizate de această normă legislativă.

Potrivit unui comunicat la redacţie, prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 85 din 2024 a fost introdusă în legislaţia românească aşa- numita CSRD - directiva europeană de raportare a sustenabilităţii corporate - cu scopul de a măsura şi îmbunătăţi impactul agenţilor economici asupra mediului şi comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Reprezentantul Green Environment Support explică în ce constă raportarea şi ce tipuri de companii sunt vizate de această normă legislativă.

"Practic, se trece de la o evaluare strict economică sau financiară a companiilor la una care analizează impactul pe care activitatea lor il are asupra mediului înconjurător şi a societăţii. Ideea Comisiei Europene prin implementarea acestei directive este de a canaliza capitalul şi, implicit, dezvoltarea mediului economic pe o direcţie mai durabilă, mai sănătoasă pentru planetă şi pentru cetăţeni"¸ explică Daniela Dobre, CEO Green Environment Support, companie specializată în consultanţă de mediu.

Ordinul Ministerului Finanţelor cuprinde următorii parametri pe care CSRD îi presupune, în următoarea ordine:

informaţiile pe care trebuie sa le cuprindă raportul şi modalitatea de prezentare a acestora

excepţiile de la raportarea informaţiilor de sustenabilitate, precum şi condiţiile în care aceste excepţii pot fi aplicate.

obligaţia de a utiliza formatul de raportare electronic unic (ESEF).

precizări despre raportarea privind entităţile din ţări terţe.

responsabilitatea pentru elaborarea raportului.

publicarea raportului de durabilitate şi standardele de raportare privind sustenabilitatea (ESRS).

Practic, agenţii economici trebuie să raporteze şi să evalueze impactul propriilor operaţiuni şi procese de producţie, luând în considerare şi impactul activităţii furnizorilor cu care lucrează. Totodată, compania trebuie să stabilească obiective în direcţia îmbunătăţirii sustenabilităţii şi să raporteze progresul în atingerea acestora.

Ministerul Finanţelor stabileşte şi termenele de aplicare ale cerinţelor CSRD, şi anume:

de la 1 ianuarie a acestui an, a existat obligativitatea raportării de către entităţile de interes public, ce depăşesc pragul de 500 de angajaţi, precum şi societăţile-mamă ale grupurilor de dimensiuni semnificative ce depăşesc acelaşi prag de 500 de angajaţi

de la 1 ianuarie 2025 prevederile Ordinului Ministerului se extind şi asupra celorlalte entităţi mijlocii şi mari cu peste 50 de angajaţi care respecta cerinţele privind cifra de afaceri peste 50.000 si active peste 25.000, inclusiv societăţile mamă ale grupurilor.

Rapoartele aferente vor fi emise în 2025, respectiv în 2026, pentru a doua categorie.

CSRD introduce un format standardizat de raportare.

"De asemenea, prin faptul că această directivă cere companiilor să obţină verificare independentă a raportării lor privind sustenabilitatea va creşte fiabilitatea şi credibilitatea informaţiilor respective"¸ precizează reprezentantul Green Environment Support.

În acest scop, compania lucrează alături de partenerii ei cu soluţii care sa vina in ajutorul clienţilor din portofoliu cât şi a celor potenţiali

O componentă a raportului de sustenabilitate o reprezintă calculul amprentei de carbon aşa cum arată Daniela Dobre CEO Green Environment Support.

Indicatorii de carbon ce se raportează privesc următoarele aspecte :

-Scope 1 - emisiile directe (de exemplu emisii provenite din arderea combustibilului în punctele de lucru ale clienţilor sau de la vehicule, emisii din spaţiile de producţie ),

- Scope 2 - emisiile indirecte (provenite din surse de energie, de încălzire şi răcire )

- Scope 3 - emisii de gaze cu efect de seră (cele generate pe lanţul de producţie şi transport al produselor, gestionarea deseurilor, transportul angajaţilor), se explică în comunicat.