ÎN CIUDA INCERTITUDINII PRIVIND POLITICA FISCAL-BUGETARĂ Costurile de finanţare ale statului continuă să scadă

Costurile de finanţare ale statului au continuat să scadă în această săptămâ­nă, rata de dobândă la titlurile de stat pe termen lung atingând un nou minim al ultimilor trei ani şi jumătate, în ciuda incertitudinilor privind politica fis­cal-bugetară. Curba randamentelor la titlurile de stat s-a deplasat în jos la mijlocul săptămânii, în medie cu trei puncte de bază, potrivit lui Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.

Rădulescu notează, într-un raport de analiză, că declinul ratelor de dobândă a fost mai pronunţat pe scadenţa 10 ani în această săptămână, randamentul pe 10 ani scăzând cu cinci puncte de bază la 3,43%, cel mai redus nivel din ianuarie 2017 încoace. Statul a atras luni din piaţă, pe o emisiune de obligaţiuni scadente în octombrie 2030, 235,7 milioane de lei la un randament mediu de 3,85%, randament în scădere de 0,1% faţă de licitaţia similară din august şi mai mic cu aproape 0,4% licitaţia similară din luna iulie.

La baza evoluţiei randamentelor la titlurile de stat stă atât ameliorarea percepţiei de risc suveran - rata de dobândă la 10 ani a explodat la 6% în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare cauzate de Covid -, aspect reflectat de declinul indicatorului credit default swap spre minimul din aprilie, cât şi reducerile de dobândă-cheie pe care le-a operat Banca Naţională a României (BNR).

Este de aşteptat însă ca ratele de dobândă la emisiunile trezoreriei să rămână însă la niveluri elevate dacă deficitele bugetare şi implicit cererea pentru credite vor rămâne ridicate în 2021 şi 2022, având în vedere posibilitatea implementării de noi majorări de cheltuieli permanente.

Totodată, la BNR, cursul EUR/ RON a urcat ieri la un nou maxim istoric, de 4,8595, după ce miercuri a urcat cu 0,04% la 4,8586. Cursul a revenit în septembrie pe tendinţa de creştere din ultimii ani după ce a fost ţinut în lunile post-criza Covid cât mai stabil posibil. Analiştii spun că BNR evită în perioada electorală să intervină pentru a nu fi acuzată că favorizează un partid sau altul. În piaţă se vede însă că BNR intervine periodic pentru a mai tăia din elanul speculatorilor şi pentru a calma variaţiile în sus pe care le consideră excesive.

Analistul economic Adrian Benţa consideră că la baza deprecierii monedei naţionale în raport cu euro stă continuarea obiceiurilor din economia românească, respectiv reînceperea importurilor. Benţa spune că şi disputele politice - majorarea pensiilor cu 40% vs. 14% - apărute pe fondul celor două runde de alegeri influenţează investitorii.

"Se văd nişte semne în economie că iarăşi începem să consumăm bunuri produse din import şi evident în acest moment deprecierea leului era continuată. Deci nu este un lucru nou. Încă de 3-4 ani discutăm despre deprecierea leului. Am văzut că anul acest a fost relativ stabil peste vară, dar probabil unii operatori economici au început importuri pentru activitatea de toamnă sau pentru sărbătorile de toamnă şi atunci începe şi această depreciere a cursului de schimb. (...) Întotdeauna o dispută politică care se agravează şi se accentuează pentru că urmează două runde de alegeri influenţează investitorii. Pot să existe şi diverse situaţii în care investitorii să-şi retragă capitalurile, dar anul acesta probabil aceste retrageri de capitaluri sunt influenţate în principal de criza economică şi secundar de disputa politică. Dar asta nu înseamnă că nu există niciun efect. Ba da, există un efect, întotdeauna există efecte asupra investitorilor în momentul în care într-un stat nu este stabilitate politică şi acestea se văd în deprecierea cursului. Şi cu siguranţă afectează toate categoriile socio-profesionale. Pentru că le vom regăsi în creşteri ale preţurilor la alimente, le vom regăsi în creşteri ale preţurilor la servicii, le vom regăsi în rate mai mari la cetăţenii care au împrumuturi în euro. (...) Din punctul meu de vedere un 4,86 nu este o creştere mare. Numai că ne apropiem de praguri psihologice, 4,87-4,90. Probabil undeva la un 4,87-4,88 va interveni banca naţională pentru că 4,9 este prag psihologic şi este greu acceptabil de către populaţie", a spus Benţa într-o intervenţie telefonică la Digi24.

La rândul lor, într-un raport de analiză, analiştii BCR arătau la mijlocul săptămânii că leul s-a menţinut într-un interval foarte restrâns în raport cu euro, respectiv 4,85-4,86 conform cotaţiei BNR, ceea ce a marcat o depreciere medie de 0,3% faţă de acum două săptămâni.

"Volumul tranzacţiilor a fost uşor sub cel din prima săptămână a lunii septembrie, dar peste media lunii august când perioada concediilor a restrâns activitatea de tranzacţionare. Declinul altor monede din regiune precum forintul şi zlotul a încetat, după ce acum două săptămâni acestea au pierdut teren în raport cu euro. Estimarea noastră de curs de schimb EUR/RON pentru finalul anului 2020 este 4,90. Stabilitatea relativă a leului este un factor important în calibrarea politicii monetare a BNR şi din acest motiv credem că viitori paşi de relaxare a politicii monetare în 2021 depind de un curs cât mai stabil, dar şi de orientarea politicii fiscale de anul viitor", se arată în raportul BCR.