ÎN CONDIŢIILE ADERĂRII LA UE, La anul vom avea alegeri europarlamentare

31 decembrie 2007 este data limită pentru alegerile europarlamentare, dacă ţara noas-tră va deveni membră a Uniunii Europene (UE) la începutul anului viitor. În acest context există, atît la nivel politic, cît şi în cadrul societăţii civile, o amplă dezbatere privind modalitatea de desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European. Majoritatea grupărilor politice doresc ca scrutinul să se desfăşoare la nivelul unei singure circumscripţii naţionale, unde fiecare partid să prezinte cîte o listă. De cealaltă parte, Asociaţia Pro Democraţia propune alegeri pe circumscripţii regionale. În opinia lui Cristian Pîrvulescu, liderul Asociaţiei Pro Democraţia, listele unice propuse de partide pentru întreaga ţară ar putea oferi un avantaj grupărilor politice. Acestea, avînd în general mijloacele financiare să-şi promoveze propriii candidaţi, ar face o concurenţă neloială candidaţilor independenţi, competenţi, dar fără susţinere financiară. Pe de altă parte, crede domnia sa, scrutinul pe circumscripţii ar egala şansele celor două categorii de candidaţi întrucît, fiind vorba de un număr mai mic de alegători, independenţii şi-ar putea populariza mai uşor pro-gramul. Propunerea ar trebui luată în seamă cu atît mai mult cu cît UE recomandă ţărilor cu peste 20 de milioane de locuitori, pentru o mai bună reprezentabilitate, alegerile pe circumscripţii.

PSD a prezentat o soluţie similară cu cea oferită de Uniunea Europeană. Social-democratul Titus Corlăţean a declarat, pentru ziarul BURSA, că PSD a depus, prin Vasile Puşcaş, un proiect de lege care solicită organizarea scrutinului pe circumscripţii care coincid cu 8 regiuni de dezvoltare. Domnia sa a recunoscut însă că nu există încă o unanimitate în partid cu privire la susţinerea acestei iniţiative.

• Avem 35 de locuri în Parlamentul European

Cele 35 de locuri pe care ţara noastră le va deţine din 2007 în Parlamentul European vor fi ocupate în urma alegerilor organizate pe baza unei legi electorale speciale. În opinia Partidului Democrat, listele unice depuse de către grupările politice trebuie susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Monica Ridzi, deputat PD, a res-pins în nume personal recomandarea lui Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, care ne sfătuia să trimitem ca europarlamentari oameni cu experienţă politică precum foşti prim-miniştri. Parlamentarul PD consideră că acest lucru va împiedica afirmarea europeană a tinerilor politicieni atît la nivel naţional, cît şi european. O asemenea piedică o reprezintă, în viziunea domniei sale, şi propunerile care stabilesc la 30 de ani vîrsta minimă pentru candi-datură.

De cealaltă parte, alături de politicieni, societatea civilă pledează pentru o cît mai largă informare a cetăţenilor asupra mecanismului de funcţionare a Parlamentului European. Graţiela Iordache, deputat PC, a ţinut să precizeze că europarlamentarii români nu vor reprezenta ţara noastră, ci curentele politice ale bătrînului continent. Totuşi, o legătură strînsă cu alegătorii este necesară.

Cristian Pîrvulescu vede rolul presei în această direcţie ca fiind extrem de important pentru evitarea unor situaţii îngrijorătoare care se regăsesc în alte state cu vechime în Uniunea Europeană. În Anglia, de exemplu, există alegători care nu-l pot recunoaşte într-o fotografie pe reprezentatul lor în Parlamentul European, a declarat Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. Potrivit spuselor sale, procentul mediu de prezenţă la alegerile europarlamentare engleze este de 40%.