ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI Se extinde frauda cibernetică

Consumatorii de la nivel mondial au fost, anul acesta, în proporţie de 86%, victime ale furtului de identitate, fraudei de carduri de credit/debit sau ale unei încălcări a confidenţialităţii datelor, faţă de 80% în 2019, potrivit unei cercetări recente realizate de OpSec Security.

Barometrul OpSec anual al consumatorilor, care studiază un eşantion de 2.600 de consumatori globali, arată că extinderea atacurilor cibernetice experimentate de cumpărători ar putea avea un impact asupra încrederii lor în efectuarea de achiziţii online.

Potrivit analizei, în condiţiile în care evenimente majore de retail, inclusiv Black Friday şi Crăciunul, sunt în derulare sau se apropie, majoritatea celor chestionaţi au dezvăluit că acum se simt mai puţin încrezători decât în 2019 în privinţa realizării de achiziţii prin aplicaţii (53%, faţă de 60% anul trecut), prin anunţuri de pe reţelele de socializare (31%, faţă de 26% ) sau pe pieţele online (58%, faţă de 55%).

Conform sursei, în timp ce 63% dintre consumatorii intervievaţi sunt îngrijoraţi de faptul că hackerii le fură datele personale în timpul procesului de cumpărare online, 58% sunt preocupaţi de posibilitatea furtului banilor de pe card.

Odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19, care a generat expansiunea utilizării internetului la nivel global, 37% dintre consumatori spun că frecvenţa cumpărăturilor lor online a crescut, iar pentru 14% dintre ei, creşterea este semnificativă. Însă, această schimbare a comportamentului online este exploatată de infractorii cibernetici, iar peste jumătate (51%) dintre consumatori au observat, ca urmare, o creştere a activităţii de phishing.

Bill Birnie, vicepreşedinte senior al OpSec Security şi director general al OpSec Online, declară: "Există o creştere semnificativă a numărului de consumatori victime ale atacurilor cibernetice, comparativ cu anul trecut, iar acest lucru se reflectă în încrederea redusă a consumatorilor în efectuarea achiziţiilor prin canale digitale.

Acest lucru evidenţiază impactul pe care experienţele online negative îl pot avea în privinţa percepţiei asupra mărcii, iar acum mai mult ca oricând, când o mare parte din viaţa noastră de zi cu zi este desfăşurată online, mărcile trebuie să facă mai mult pentru a înlătura aceste griji şi să reasigure clienţii că au măsuri de protecţie faţă de ameninţările cibernetice".

În prezent, atunci când evaluează siguranţa site-urilor de comerţ electronic, puţin peste jumătate (54%) dintre cumpărători se asigură că site-ul pe care îl utilizează este un brand cunoscut, în timp ce 23% investighează marca pe reţelele de socializare, conform sursei. Sondajul subliniază, de asemenea, că 46% dintre respondenţi verifică dacă site-ul de comerţ electronic are un certificat care permite conexiuni securizate de la un server web la un browser. În mod îngrijorător, unul din 10 (10%) consumatori nu efectuează nicio formă de evaluare, mai arată sursa.

În acest context, Bill Birnie spune: "Este clar că trebuie să existe mai multă educaţie cu privire la modul de cumpărare online în siguranţă, iar mărcile trebuie să fie proactive. De exemplu, infractorii cibernetici se pot înregistra pur şi simplu ca să obţină un certificat SSL gratuit de 90 de zile pentru site-ul lor web, pentru a-i oferi un aer fals de legitimitate, pe care mulţi consumatori probabil nu îl cunosc. Deoarece utilizarea sporită a serviciilor online va conduce, probabil, la schimbări pe termen lung în domeniul consumului, companiile trebuie să angajeze parteneri experţi care să pună în aplicare măsuri de protecţie menite să reducă posibilele atacuri asupra clienţilor lor şi să menţină această încredere atât de importantă a clienţilor".

• GBG State of Digital Identity: Una din cinci persoane - afectată de fraude de identitate în acest an

Una din cinci persoane a fost afectată de fraude de identitate în 2020, acestea fiind anunţate că informaţiile lor personale au fost expuse ca urmare a unei încălcări a siguranţei datelor, potrivit raportului GBG State of Digital Identity: 2020, care a constatat că decalajul de încredere dintre întreprinderi şi consumatori s-ar putea lărgi din cauza extinderii furtului de identitate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19.

Raportul GBG arată că 47% dintre persoanele chestionate şi-au deschis anul acesta un nou cont de achiziţii online, 35% - un nou cont de social media, iar 31% - un cont de online banking. În plus, o treime dintre consumatorii în vârstă de cel puţin 75 de ani s-au înscris la un nou cont online, anul acesta.

Studiul a dezvăluit că o treime dintre consumatori au devenit mai preocupaţi de frauda cauzată în contextul pandemiei şi 33% consideră că informaţiile lor personale sunt în prezent de vânzare pe aşa-numitul "dark web". În ciuda îngrijorărilor, multe întreprinderi par să aibă o atitudine relaxată faţă de această problemă, mai mult de un sfert (28%) dintre cei chestionaţi afirmând că există niveluri "ridicate" sau "extreme" de fraudă în cadrul organizaţiei lor, conform sursei.

Acest lucru ar putea fi cauzat de un accent mai mare pus pe oferirea unei experienţe online fără probleme clienţilor, nu pe prevenirea fraudei şi asigurarea securităţii: 54% dintre companii consideră că acest echilibru a fost mai dificil de atins în ultimii trei ani.

GBG preconizează, de asemenea, că în perioada cumpărăturilor de sărbători din acest an, comercianţii online se vor confrunta cu o medie de 20.000 de încercări de fraudă, fiecare, ceea ce ar putea face ca 24 de milioane de clienţi să cadă victime ale fraudei de comerţ electronic din noiembrie până în ianuarie.

Gus Tomlinson, director general al departamentului de fraudă de identitate pentru Europa din cadrul GBG, afirmă conform infosecurity-magazine.com: "Setul complex de date care privesc identitatea noastră sunt acum vitale pentru a menţine funcţional comerţul electronic. Acestea creează încredere digitală, permiţându-le clienţilor şi furnizorilor să interacţioneze în siguranţă, fără să deschidă porţile fraudei. Cercetările arată că frauda de identitate nu numai că este deja prolifică, decalajul de încredere pe care aceasta îl creează reprezintă un risc pentru industriile care vor depinde de încrederea digitală, dacă vor prospera în 2021 şi ulterior. Pentru unele companii şi chiar sectoare întregi, ne apropiem de un punct de vârf: echilibrul este afectat, iar încrederea - pierdută şi, prin urmare, clienţii se vor îndepărta".

• Experia: Pierderile din frauda de identitate au crescut de la 51% în 2017 la 57% în 2019

Frauda digitală este o problemă cu care s-au confruntat companiile de la apariţia comerţului electronic, în anii 1990, iar ameninţarea acesteia creşte cu fiecare an ce trece.

Compania de colectare a datelor Experian Plc a constatat, potrivit securitymagazine.com, că pierderile din frauda de identitate au crescut de la 51% în 2017 la 57% în 2019.

Potrivit firmei de consultanţă şi audit PwC, aceste infracţiuni au costat companiile 42 de miliarde de dolari în ultimele 24 de luni.

Creşterea fraudei digitale este generată de nouă motive, conform sursei citate:

- Haosul provocat de criza Covid-19. Hackerii oportunişti profită de haotica criză globală actuală pentru a comite activităţi şi mai frauduloasă decât anterior. Tacticile includ furtul cecurilor de stimulente fiscale şi al alocaţiilor de şomaj, colectarea de plăţi pentru tratamente false împotriva Covid-19, înşelarea prin solicitarea de donaţii către organizaţii caritabile frauduloase etc.

Spre exemplu, scrie sursa, în SUA au existat 1,1 miliarde de atacuri de fraudă în prima jumătate a anului 2020, volum dublu comparativ cu a doua jumătate a anului 2019. Conform Federal Trade Commission, americanii au pierdut 145 de milioane de dolari prin fraude legate de pandemia de Covid-19.

- Un peisaj al comerţului electronic în schimbare. O altă tendinţă cu impact de creştere a fraudei este extinderea achiziţiilor cu amănuntul on-line. În mod particular, tranzacţiile fără prezentarea fizică a cardului au sporit semnificativ în ultimii ani, aceste achiziţii reprezentând 27% din toate tranzacţiile de debit în 2019. Acum, pe măsură ce mai mulţi consumatori rămân acasă în contextul pandemiei, comerţul s-a mutat şi mai mult online - tendinţă care facilitează realizarea tranzacţiilor frauduloase, din partea infractorilor.

- Apariţia de noi platforme de piaţă. De la reţelele sociale şi aplicaţiile de livrare de alimente, transport alternativ şi închirieri de vacanţe, canalele digitale au revoluţionat aproape fiecare industrie. De-a lungul acestui an, carantina a provocat o creştere şi mai mare a utilizării aplicaţiilor mobile, consumatorii comandând livrări de "orice", de la produse alimentare la automobile. Odată cu numărul tot mai mare de platforme şi servicii disponibile pe piaţă şi popularitatea lor pe scară largă - în special în ultimele luni - fraudatorii şi-au schimbat tacticile pentru a profita de creşterea achiziţiilor în aplicaţii şi pe piaţa online.

- Plăţi efectuate online. Consumatorii folosesc mai des aplicaţiile de plată peer-to-peer (P2P) şi eWallet. Aceste aplicaţii sunt cele mai populare în Europa şi Asia, dar devin din ce în ce mai populare şi în SUA, 71% dintre americani spunând acum că au folosit o platformă de plăţi P2P.

- Servicii bancare din ce în ce mai digitale. Consumatorii solicită mai multe servicii online şi mobile de la instituţiile lor financiare, acum. Drept urmare, băncile vechi devin digitale, iar tranzacţiile nu mai sunt executate în persoană, ceea ce face mai dificilă verificarea identităţilor.

- Aşteptări noi ale consumatorilor. Consumatorii se aşteaptă, de asemenea, ca datele lor să fie sigure. Cu toate acestea, ei vor abandona orice tranzacţie care durează prea mult, necesită prea multe date sau este prea complexă. De fapt, specialiştii spun că 92% dintre consumatori se aşteaptă la o experienţă rapidă, fără probleme, cât mai sigură. Infractorii cibernetici înţeleg lupta cu care se confruntă aceste organizaţii şi profită de cele care nu reuşesc să găsească echilibrul corect între experienţele sigure şi un mod facil de utilizare a platformelor din partea clienţilor.

- Tacticile de fraudă mai sofisticate. Pe fondul unui număr tot mai mare de încălcări ale siguranţei datelor în ultimii ani, fraudatorii pot accesa mai uşor informaţiile personale (informaţii de identificare personală) şi le pot folosi împotriva consumatorilor. De exemplu, fraudatorii combină date reale şi false (cum ar fi o adresă a unei persoane, combinată cu numărul de securitate socială al alteia) pentru a crea identităţi noi, false, care sunt mai greu de detectat. Apoi, ei stabilesc conturi bancare deschise şi carduri, acţionând ca nişte clienţi legitimi. Odată ce obţin scoruri de credit puternice, fraudatorii solicită limite de credit mai mari sau împrumuturi mai mari şi pur şi simplu nu le mai plătesc. Frauda de identitate dăunează consumatorilor, dar şi costă creditorii miliarde de dolari anual, conform sursei.

- Competenţa juridică neclară a fraudelor transfrontaliere. Comerţul global le oferă retailerilor online şi pieţelor o oportunitate să ajungă la cât mai mulţi clienţi. Compania de cercetare a pieţei Forrester estimează că vânzările transfrontaliere prin comerţ electronic vor ajunge la 627 de miliarde de dolari în 2022, ceea ce ar reprezenta 20% din totalul comerţului electronic. Dar, tranzacţiile transfrontaliere nu vin fără un anumit risc. Deoarece acestea cuprind de obicei mai multe ţări, este dificil pentru jurisdicţiile individuale să monitorizeze în mod corespunzător riscul de fraudă. În plus, reglementările privind confidenţialitatea şi protecţia datelor variază de la o regiune la alta - dacă există -, facilitând comiterea tranzacţiilor frauduloase transfrontaliere.

- Progrese tehnologice. Astăzi, frauda a accelerat şi a devenit şi mai sofisticată datorită extinderii comerţului electronic şi a plăţilor mobile. Multe dintre tehnologiile pe care se bazează companiile pentru inovare şi introducerea rapidă de noi produse şi servicii sunt, de asemenea, adoptate de fraudatori.

Având în vedere că toţi factorii menţionaţi contribuie la creşterea fraudei digitale, poate părea că prevenirea acesteia este dificilă, iar consumatorii vor avea de suferit în continuare.