ÎN DECEMBRIE Investitorii au plasat 80 de milioane de lei în fondurile monetare

Ultima lună a anului trecut a marcat cel mai ridicat nivel al volumelor noi atrase de fonduri de la înfiinţarea Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) din ţara noastră, pe seama subscrierilor efectuate în fondurile monetare.

În decembrie 2008, numeroşi inves­titori şi-au îndreptat atenţia către fondurile monetare plasând în astfel de fonduri circa 80 de milioane de lei.

Ca orice fond mutual, fondul monetar cumulează sumele depuse de un număr mare de investitori pe care le investeşte apoi colectiv, iar fiecăruia dintre investitori îi revine o parte din acest fond, proporţional cu suma investită, reflectată de numărul de unităţi de fond deţinute.

După ce băncile au lansat conturi de economii cu dobânzi din ce în ce mai ridicate, stimulate de exceptarea de la plata impozitului pe dobânzi, scutirea de impozit pe câştigul de capital în 2009 aplicabilă şi fondurilor monetare aduce şi mai multe oportunităţi pentru fondurile de investiţii cu acest profil.

În ţările dezvoltate, fondurile monetare se bucură de un succes deosebit şi sunt o alternativă viabilă la depozite. Asociaţia Administratorilor de Fonduri consideră că românii vor parcurge gradual un proces de divers­ificare a plasamentelor, luând în calcul din ce în ce mai serios fondurile monetare.

În prezent, investitorii sunt încurajaţi şi de o ofertă mult mai diversificată de fonduri. Dacă în urmă cu trei ani pe piaţa românească exista un singur fond monetar, astăzi cinci dintre marile bănci de pe piaţă oferă investitorilor pos­ibilitatea de a investi în fonduri monetare prin intermediul propriilor societăţi de administrare a fondurilor de investiţii.

Particularitatea fondurilor monetare este aceea că investesc în instrumente cu grad redus de risc şi lichiditate ridicat. Instrumentele preferate de managerii fondurilor sunt titluri de stat, depozite bancare, obligaţiuni corporative sau municipale, dar nu investesc, niciodată, în acţiuni.

Beneficiul cel important oferit de fondurile monetare este randamentul superior dobânzilor bancare, dublat de posibilitatea retragerii sumelor investite în orice moment. În cazul în care fondul decide plasarea sumelor aduse de către investitori în depozite, el poate negocia dobânzi mai ridicate decât cele practicate la depozitele pentru persoane fizice datorită sumelor mai mari pe care le plasează.

De asemenea, managerii fondurilor pot efectua şi plasamente pe scadenţe mai lungi decât în cazul depozitelor realizate de persoanele fizice.

În sens negativ, în actualul context economic, una din îngrijorările investitorilor o reprezintă negarantarea de către stat a fondurilor, ele putând fi considerate mai riscante decât depozitele în sumă de până la 50.000 de euro, care se bucură de garanţia statului.

Totuşi, o mare parte din investiţiile fondurilor monetare se efectuează în titluri de stat, deci o parte din plasamente sunt garantate. Celelalte plasamente au în vedere principiul diversificării riscurilor, al evitării concentrării, aşadar sub ipoteza că una dintre băncile unde fondul a plasat resurse ar da faliment, investitorii în fonduri ar pierde doar o mică parte din investiţie.