În Europa, civilizaţia a apus, urmaşii vikingilor au reluat tradiţia jafurilor

Energia este viaţă, iar pentru societatea omenească energia reprezintă însăşi fundaţia civilizaţiei.

Astrofizicianul rus Nicolai Kardaşev a prezentat, în 1964, o clasificare a civilizaţiilor în funcţie de consumul de energie. Civilizaţia de tip I foloseşte resursele energetice ale propriei planete, civilizaţia de tip II foloseşte de 10 miliarde de ori mai multă energie, prin captarea ei directă de la steaua propriului sistem solar, iar civilizaţia de tip III poate utiliza energia unei întregi galaxii.

Pe baza consumului de energie din prezent, omenirea are ratingul 0,8 pe această scală, după cum se arată în Wikipedia, însă tendinţa impusă de autorităţi, care par să îşi facă un titlu de glorie din analfabetismul lor ştiinţific, arată că omenirea nu va duce prea curând pericolul încălzirii globale la nivelul galaxiei.

La "modă" este acum regresul către o societate primitivă, dominată de instinctele primare, un regres care forţează limitele credibilităţii, mai ales când are loc în societăţi evoluate, aflate constant pe primele locuri în tot felul de clasamente ale fericirii.

Despre prezenţa acestui fenomen în Danemarca a scris recent Kim Conrad Jorgensen, cetăţean danez, pe contul său de Twitter. "În Danemarca oamenii fură unii de la alţii peleţi, brichete şi alte materiale lemnoase aproape imediat după ce sunt livrate. Mai rău, sunt raportate constant furturi de combustibil din maşini prin găurirea rezervoarelor", arată Jorgensen, pentru care "totul este ireal, nu am mai văzut aşa ceva".

"Pentru oamenii din regiunile nordice, energia este cu atât mai mult o problemă de viaţă şi de moarte", scrie un cititor pe marginea informaţiei oferite de Jorgensen, dar "cu toate acestea, nordicii le permit unor străini cu tot felul de titluri sofisticate să controleze această resursă extrem de importantă".

Conform celor mai recent date oficiale, preţurile de consum din Danemarca şi-au accelerat creşterea anuală până la 10% în septembrie 2022, de la 8,9%. Preţurile utilităţilor au crescut cu 14,5%, pe fondul unei creşteri de 179,3% a preţului gazelor naturale şi de 95% a preţului energiei electrice.

În aceste condiţii, Bloomberg scrie că "europenii disperaţi se întorc la cel mai vechi combustibil pentru a se încălzi". Proprietarul unui depozit de material lemnos din apropiere de Berlin şi-a pus recent noi garduri, deoarece se teme că va fi jefuit de oamenii disperaţi, după cum arată agenţia de ştiri.

Datele de la Bloomberg arată că preţul unei tone de peleţi aproape s-a dublat în Franţa şi a ajuns la circa 600 de euro, Ungaria a interzis exportul peleţilor, iar despre România se aminteşte că autorităţile au impus un plafon al preţului lemnului pentru şase luni.

Pe de altă parte, comenzile pentru sobe de lemne din Europa nu sunt onorate mai devreme de şase luni, iar cererea pentru coşari a explodat. "Ne întoarcem la vremurile de altădată, când oamenii nu îşi încălzeau toată casa", a declarat pentru Bloomberg directorul unui depozit de lemne din Marea Britanie.

Tot Bloomberg a scris recent că polonezii au început să ardă gunoaiele pentru a se încălzi, în condiţiile în care preţul cărbunelui a crescut exponenţial.

Trebuie să punem sub semnul întrebării aceste ştiri de pe Twitter sau Telegram, chiar dacă sunt însoţite de filmări? Poate că da sau poate că trebuie să aşteptăm confirmarea din surse oficiale, singurele de încredere, după cum ne asigură toate guvernele.

Dar ce facem când informările din surse oficiale pur şi simplu nu mai există, pentru că realitatea este prea dură şi total diferită de "realitatea" propagandistică?

Pe un alt cont de Twitter, Wall Street Silver, se arată că poliţia din Franţa a trecut la verificarea gradului de umplere al rezervoarelor celor care stau la coadă la benzinării. Dacă se consideră că are deja combustibil suficient, automobilistul este scos din coadă şi trimis la plimbare.

Criza de combustibil auto din Franţa este determinată de închiderea a trei dintre cele şase rafinării ale ţării ca urmare a intrării angajaţilor în grevă, deoarece nu li s-au îndeplinit cerinţele privind majorările salariale.

Aici trebuie adăugat că încă nici nu a început adevărat criză a combustibililor în Europa, în condiţiile în care nu a intrat în vigoare interdicţia de import a petrolului şi combustibililor din Rusia pe cale maritimă.

Cetăţenii ţărilor din UE, indiferent de gradul de dezvoltare şi civilizaţie, par că nu mai ştiu cum să se pregătească pentru iarna viitoare. Din păcate, iarna viitoare, indiferent cât de grea va fi, va fi cea mai uşoară din seria iernilor viitoare, deoarece aprovizionarea cu energie relativ ieftină va deveni aproape imposibilă, iar colapsul economic va fi fără precedent.

Criza energetică masivă de pe continent, determinată exclusiv de politicile catastrofale ale autorităţilor de la Bruxelles, care sunt impuse statelor membre ale UE, a condus la răspândirea pe Internet a comparaţiilor între Europa şi Titanic, unde sunt prezentate punctele comune.

Dar care este deosebirea dintre Europa şi Titanic? Un cititor anonim al cotidianului Financial Times a oferit răspunsul: "Titanicul s-a scufundat cu luminile aprinse".