În mijlocul pandemiei, primul Muzeu al Fericirii şi-a deschis porţile la Copenhaga

Într-un an marcat de pandemie globală, de tulburări economice, dar şi de depresie, un Muzeu dedicat fericirii şi-a deschis porţile în Danemarca, la Compenhaga.

Muzeul Fericirii, primul din lume dedicat în mod explicit conceptului de fericire, a avut un debut liniştit pe 14 iulie într-un spaţiu confortabil de 240 de metri pătraţi din centrul istoric al Copenhagăi, potrivit CNN.

Noua atracţie este ideea Institutului de Cercetare a Fericirii, un grup de reflecţie independent care explorează ştiinţa din spatele motivului pentru care unele societăţi sunt mai fericite decât altele, cu scopul final de a încuraja factorii de decizie globali să includă bunăstarea ca parte integrantă a dezbaterii de politici publice.

Meik Wiking, CEO al Institutului de Cercetare a Fericirii, spune că ideea de a deschide un muzeu a apărut după ani de zile de cereri din partea publicului cu privire la vizitele în spaţiile lor de birouri obscure.

"Cred că oamenii îşi imaginează că Institutul este ca un loc magic - o cameră plină de căţeluşi sau îngheţată - dar suntem doar opt oameni care stăm în faţa computerelor analizând date", a explicat domnia sa adăugând: "Aşa că ne-am gândit, de ce nu creăm un loc în care oamenii să poată experimenta fericirea din perspective diferite şi să le ofere o expoziţie în care să devină puţin mai înţelepţi în legătură cu unele dintre întrebările pe care încercăm să le rezolvăm?".

Momentul deschiderii Muzeului nu s-a sincronizat cu planurile iniţiale din cauza pandemiei de coronavirus.

CEO-ul Muzeului a precizat că la începutul anului 2020 muzeul era aproape gata. Apoi, desigur, pandemia a închis frontierele internaţionale, iar Wiking a trebuit să decidă dacă va continua sau nu deschiderea.

"Ne-am gândit că s-ar putea să nu fie mulţi oaspeţi în aceste zile, dar lumea are nevoie de un pic mai multă fericire", a precizat pentru CNN Wiking.

Aşadar, conducerea a stabilit protocoale stricte Covid-19 - inclusiv un sistem de circulaţie unidirecţional şi o limită de 50 de invitaţi - şi Muzeul Fericirii şi-a deschis porţile pentru public. De atunci, muzeul le oferă vizitatorilor un tur al fericirii globale, arătând modul în care percepţiile asupra acestui concept s-au schimbat de-a lungul istoriei, cum arată în diferite regiuni şi de ce unele ţări raportează mai multe despre ea decât altele.

În timpul turului, există, de asemenea, chestionare şi experienţe interactive care urmăresc să ofere oaspeţilor momente "aha", precum şi să îmbunătăţească cercetările în curs ale Institutului.

De exemplu, Wiking spune că încrederea faţă de concetăţeni şi instituţiile politice este un factor major în fericirea globală, motiv pentru care unii vizitatori pot întâlni un portofel plin de bani. Personalul muzeului aşează periodic acest portofel pe podea de mai bine de o lună şi de fiecare dată a fost returnat la recepţie (cu toate obiectele înăuntru).

Oameni din întreaga lume au trimis, de asemenea, artefacte ale fericirii - lucruri care le reprezintă bucurie - care formează o mare parte a afişajului. Aceste articole sunt menite să ajute vizitatorii să contextualizeze cum arată fericirea pentru ceilalţi din diferite părţi ale globului.

"Putem fi danezi sau mexicani sau americani sau chinezi, dar suntem în primul rând oameni", spune Wiking, completând: "Aceleaşi lucruri care aduc fericirea, indiferent de unde suntem, şi sper că oamenii vor vedea asta în expoziţie". Un invitat i-a spus că a ştiut întotdeauna că este un tip fericit, dar nu a înţeles niciodată motivele. "Pentru noi, acesta a fost cel mai bun comentariu pe care l-am putut obţine", a mărturisit CEO-ul Muzeului.

Un alt punct principal al muzeului este motivul pentru care ţările nordice tind să raporteze unele dintre cele mai înalte niveluri de fericire de pe pământ.

Danemarca, de exemplu, se situează frecvent în partea de sus a sondajelor care clasifică cele mai fericite naţiuni din lume, inclusive în raportul anual al Organizaţiei Naţiunilor Unite despre fericirea lumii. În toul său din 2020, Danemarca s-a clasat pe locul 2 chiar în spatele vecinei sale Finlanda, în timp ce Copenhaga ocupă locul al cincilea ca cel mai fericit oraş din lume, după Helsinki, Aarhus (tot în Danemarca), Wellington şi Zurich.

Psihologul danez Marie Helweg-Larsen, profesor la Colegiul Dickinson din Pennsylvania, spune că "mintea oamenilor este tulburată de cum poţi, doar gândindu-te cu atenţie şi strategic la rolul guvernului în viaţă, să creezi oameni fericiţi".

În plus, ţările care raportează cele mai ridicate niveluri de fericire tind să conţină multe elemente care, cel puţin la suprafaţă, par să o împiedice.

"Cred că străinii consideră că ţările nordice sunt un fel de enigmă", explică Helweg-Larsen, adăugând: "Se pare că fac lucruri despre care alţii au decis că nu ar putea fi asociate cu fericirea, cum ar fi să plătească impozite mari, să trăiască cu vreme rece şi să experimenteze perioade lungi de întuneric".

La întrebarea "ce ar putea învăţa restul lumii de la danezi în aceste vremuri dificile?", Helweg-Larsen a răspuns: "Încrederea este un factor al fericirii. Am putea face cu toţii mai mult pentru a vorbi cu oameni care nu sunt ca noi şi pentru a vedea cum putem stabili mai multă încredere în propriile noastre comunităţi".

Totodată, domnia sa consideră crede că cele două concepte daneze de pyt (o atitudine "oh bine" pentru acceptarea unei probleme şi resetare) şi hygge (urmărirea intimităţii intenţionate în interacţiuni şi medii) sunt excelente pentru ameliorarea stresului.

Wiking spune că, dacă studiile sale de la Institutul de Cercetare a Fericirii este faptul că oamenii sunt incredibil de rezistenţi.

"Când îi urmărim pe oameni de-a lungul timpului, putem vedea că sunt remarcabili la depăşirea provocărilor care li se întâmplă", spune el, completând: "Desigur, este necesar să fiu optimist în profesia mea, dar cred că putem depăşi şi aceste vremuri".

Muzeul Fericirii încearcă să le împărtăşească oaspeţilor săi faptul că fericirea este un sentiment care evoluează şi are o anumită alimentare atât din societate, cât şi din interior.