O analiză realizată de societatea de practicieni în insolvenţă EUROSMART SPRL, arată faptul că numărul companiilor care au accesat o procedură de insolvenţă în trimestrul al III-lea al anului 2022, a crescut în medie cu 16,3% la nivelul Uniunii Europene faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat remis redacţiei.
"Analiza a fost efectuată de specialiştii EUROSMART în baza statisticilor realizate de Eurostat", a declarat Octavian Barbu, Business Development Manager EUROSMART.
Potrivit sursei citate, ţările cu cea mai mare rată de creştere în trimestrul al treilea sunt Ungaria (110,6%), Spania (66,1%) şi Lituania (4%), la polul opus situându-se Cipru (-32,7%) şi Estonia (-21,3%).
"Totodata, cele mai afectate sectoare au fost industria, construcţiilor şi HoReCa iar cele mai stabile au fost reprezentate de educaţie, sănătate şi servicii financiare, conform Eurostat", completează Octavian Barbu, Business Development Manager EUROSMART.
"Nici ţara noastră nu face excepţie. România urmează, de asemenea, un trend ascendent al numărului de insolvenţe înregistrate la nivelul anului 2022, acesta fiind în creştere cu aproximativ 8% faţă de 2021, cu un număr de 6.649 de companii care au accesat protecţia legii insolvenţei, conform datelor publicate de ONRC. Inflaţia, creşterea preţurilor privind utilităţile, precum şi limitarea accesului la finanţare prin creşterile succesive ale ratelor dobânzii - au fost principalele cauze care au determinat companiile să apeleze la protecţia oferită de lege. Acestea sunt şi principalele considerente pentru care estimăm menţinerea trendului crescător şi pe parcursul anului 2023", adaugă Octavian Barbu, Business Development Manager EUROSMART.
În România, cele mai afectate sectoare economice au fost comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare, aceste trei domenii cumulând peste 50% din numărul total al insolvenţelor urmate de industria HoReCa - cu un procent de aproape 9%.
Din punct de vedere geografic, judetele care conduc clasamentul insolvenţelor sunt Bucureşti, Cluj şi Bihor, la polul opus fiind Botoşani, Harghita şi Covasna, se mai arată în comunicat.