ÎN ULTIMA JUMĂTATE DE AN A CRESCUT CU 15% Îndatorarea externă a României - 106 miliarde euro

• Datoria ne creşte cu 1,5 miliarde de euro pe lună

Criza financiară care cutremură lumea, s-a instalat globalizant şi cu acte în regulă, în prima sa fază, ca o criză de lichiditate. Şi n-a fost decât vârful aisbergului!

Expansiunea periculoasă a creaţiei de monedă "ex nihilo" în ambientul creditului imobiliar, comportamentul expansionist al investiţiilor speculative (Fannie Mae şi Freddie Mac sunt de referinţă) dar şi fondurile investiţionale suverane chineze, nipone şi de aiurea, nu sunt decât elemente de etapă în instrumentarul "sofisticat" care - prin acumulările "eficace" ale ingineriei finaciare - au procreat bula financiară trans-continentală.

Caracteristicile iniţiale deversate în mediul bancar se modifică, criza de lichiditate vădind, treptat, că avem de-a face cu o criză de solvabilitate care, pe cale de consecinţă, va deveni din perspectiva economiei reale o criză macro-economică ale cărei repercusiuni, deşi previzibile, nu sunt, încă, cuantificabile.

În ediţia din 20 noiembrie curent a ziarului am scris, cu maximă parcimonie, articolul din deschiderea ziarului ("Creşterea economică nu acoperă îndatorarea") în care consemnam o certitudine, tranşantă, conform căreia banca centrală (BNR) rămâne singurul reper consistent în "aprecierea stării naţiunii" şi o cvasi-certitudine, conform căreia, la sfârşitul anului, îndatorarea externă brută a Românei, pe termen mediu şi lung, va atinge 51 miliarde euro.

La doar o săptămână, pe 28 noiembrie, banca centrală - aducând la zi situaţia privind "Poziţia investiţională internaţională a României" (vezi pe site-ul BNR documentul "Romania: Economic and Financial Data") - m-a confirmat, dând publicităţii indicatorii sintetici ai ţării la sfârşitul trimestrului III 2008!

Din analiza acestei sinteze situaţionale, dincolo de evoluţiile pozitive ale unora dintre indicatorii macroeconomici (PIB, rezerve internaţionale şi lichidităţi în devize străine ş.a.m.d.) răzbat elemente consistente care devoalează un adevăr crud:

- pasivele financiare externe totale, în fapt, angajamentele externe totale de plăţi ale României depăşesc 106 miliarde euro, în creştere - numai în ultimele 6 luni - cu peste 15% ;

- ritmul de constituire a contrapartidei (activele financiare externe = resursele de plată) este net inferior (sub 10% în aceiaşi perioadă) şi acoperă, la o adică (!), doar, circa 40% din obligaţiile financiare angajate!

- datoria externă brută totală a ţării (pe termen scurt, mediu şi lung) a depăşit 70 miliarde euro şi pune, deja, semne de întrebare cu privire la capacitatea consolidată de finanţare a economiei naţionale şi, mai ales, cu privire la capacitatea de solvabilizare a debitelor!

Datoria externă brută a României, pe termen scurt, adică cea trasă prin instrumente ale pieţei monetare (instrumente cu scadenţa până la 1 an) însumează peste 18 miliarde euro. Şi vorbim doar de "principal", nu şi restul amenajamentului financiar care include dobânzile şi comisioanele!

Cifre seci, dure şi clarificante!

Deciziile luate mai alaltăieri de excutiv (opoziţia făţişă, ireconciliabilă, faţă de aplicarea legii de creştere a salariilor în învăţământ cu 50%, amânarea cu un an şi jumătate a aplicării legii privind restaurarea drepturilor de pensie pentru grupele I şi II de muncă), afirmaţia preşedintelui ţării cum că n-ar fi suficienţi bani pentru plata pensiilor (un deficit de fonduri, previzionat pentru anul 2009 la 1,2-1,3 miliarde euro!) încep să capete sens. Mai ales că, reţeta fiscală, de la început neacoperitoare (evoluţia deficitului bugetulului consolidat de la 2,5 la 4,1% incumbă şi acest aspect!) dă semne îngrijorătoare de înrăutăţire. Motivul, deopotrivă obscur (instrumentarul şi viziunea pro-ciclică au rămas aceleaşi!) şi raţional (de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!) îl constituie evoluţia neconformă a ratei de extracţie fiscală care, nici în acest an, nu va depăşi 75% din prevederi. Cu alte cuvinte, previzibil, şi în acest an, arieratele fiscale (veniturile din taxe şe şi impozite) şi cvasi-fiscale (contribuţiile la fondurile cu vocaţie socială) vor creşte semnificativ!

Evoluţia datoriei externe brute pe termen mediu şi lung a României este de aceeaşi factură şi relevă câteva aspecte deosebit de preocupante:

- ritmul de creştere (+ 20,7% în 6 luni) este fără precedent; în cele 6 luni, ritmul de creşterea nominală a datoriei externe brute a înregistrat un record trist: 1,5 miliarde euro/lună!

În acest ritm, România aduce în discuţie unul din criteriile Maastricht, cel cu privire la îndatorarea externă (#60% din PIB), în fapt, criteriul de ultimă instanţă!

Repercusiunile sunt tragice:

- va creşte (aproape necontrolabil !) exportul de avuţie naţională fără echivalent care va coborî imoral şi nelegal resursele monetare şi financiare de dezvoltare a României (orice depăşire a indicatorilor de îndatorare aprobaţi prin Lege de Parlamentul Ţării constituie un delict de lez-naţiune ce poate fi încadrat penal la "trădare de ţară"!);

- va coborî capacitatea de autofianţare a fluxurilor din economia reală şi, implicit, vor fi convocate noi angajamente externe pentru solvabilizarea cererii ferme de resurse monetare şi fianciare, cerere dezvoltată de nevoile ferme ale economiei naţionale;

- se vor scumpi costurile creditelor viitoare ca urmare a evoluţiei negative a rating-ului de ţară.

Pe cale de consecinţă,

- solvabilizarea cererii de venituri şi rente sociale ale populaţiei va deveni, din ce în ce, mai problematică,

- puţin sau deloc justificat, pe termen mediu şi lung, costurile sociale ale nivelului de trai vor creşte exponenţial, greutatea acestora migrând imoral pe umerii unor generaţii nenăscute încă!

Notă explicativă :

Active financiare externe (eng. assets): creanţele financiare externe ale titularului = disponibilităţi de plată efectiv constituite (resurse valutare şi instrumente financiare lichide + active financiare de rezervă în devize) aflate la dispoziţia titularului (ex. România).

Pasive financiare externe (eng. liabilities): drepturi financiare externe asupra activelor externe ale titularului = angajamente ferme de plată în devize faţă de creditorii/investitorii străini, în fapt, creanţe exigibile ale acestora asupra titularului angajamentelor (ex. România).

Datoria externă brută (eng. Gross external debt): soldul pozitiv (diferenţa pozitivă) dintre Pasivele financiare externe şi Activele financiare externe.

n.b.: orice sold negativ (diferenţă negativă) constată un excedent extern brut de creanţe financiare externe!