ÎN URMA VOTULUI DE IERI A ACŢIONARILOR NUCLEARELECTRICA Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se accelerează

Acţionarii Nuclearelectrica (SNN) au aprobat, în adunarea generală extraordinară de ieri, semnarea unui Acord al Investitorilor, în formă preliminară, cu privire la construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, înţelegerea în cauză urmând să fie încheiată între China General Nuclear Power Corporation (CGN), CGN Central and Eastern Europe Investment (subsidiara din ţara noastră) şi Nuclearelectrica, potrivit unui raport al emitentului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acordul Investitorilor în formă preliminară prevede înfiinţarea societăţii de proiect, prin joint venture, aceasta având drept scop limitat să fie singura platformă tehnică şi operaţională pentru dezvoltarea proiectului celor două reactoare. La înfiinţare, compania de proiect va avea un capital social de 0,9 milioane de lei, urmând ca prin majorare de capital să se ajungă la un maximum de 4,08 milioane de euro, cotele de participare fiind următoarele: 51% CGN, respectiv 49% SNN.

Data limită pentru înfiinţarea noii societăţi este de 60 de zile de la semnarea acordului menţionat.

Totodată, acţionarii SNN au mai aprobat mandatarea Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica să iniţieze şi să deruleze demersurile necesare finalizării actului constitutiv al societăţii de proiect, în condiţiile prevăzute în Acordul Investitorilor, mandatul acordat CA putând fi transmisibil conducerii executive, urmând ca forma finală a Actului Constitutiv al societăţii joint venture să fie supusă unei aprobări ulterioare a acţionarilor.

Într-un document publicat recent de către Fondul Proprietatea (FP) se arată că acţionarul minoritar a continuat să se opună în adunările generale ale Nuclearelectrica proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, în contextul în care, în noiembrie 2016, Fondul menţiona într-o declaraţie de presă că proiectul nu este fezabil şi ar putea crea prejudicii acţionarilor SNN.

• FP: "Pentru a recupera investiţia, Nuclearelectrica va trebui să vândă energie la peste dublul preţului curent din piaţă, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean român ar fi obligat să subvenţioneze compania pe termen lung"

În prezent, poziţia oficială a Fondului Proprietatea nu a suferit nicio modificare semnificativă, acţionarul minoritar care deţine o participaţie de 7,47% din producătorul de energie electrică precizându-ne: "Fondul Proprietatea continuă să considere că proiectul de construire a reactoarelor 3 şi 4 nu este fezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica dacă va fi continuat, având în vedere contextul actual al pieţei de energie electrică, precum şi previziunile pe termen lung".

Reprezentanţii Fondului Proprietatea ne-au mai transmis: "Proiectul va genera costuri masive pentru Nuclearelectrica, estimate la peste 7 miliarde de euro. Pentru a recupera ulterior această valoare a investiţiei, compania ar trebui să vândă energie la peste dublul preţului curent din piaţă, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean român ar fi obligat să subvenţioneze compania pe termen lung. În prezent, capitalizarea de piaţă a Nuclearelectrica este de 644 milioane de euro, în timp ce costul estimat pentru aceeaşi capacitate instalată (1.414 MW) a Reactoarelor 3 si 4, conform studiului de fezabilitate realizat de companie, este de peste 10 ori mai mare, depăşind 7 miliarde de euro. În plus, dacă luăm în considerare faptul că întreaga piaţă a energiei din România se ridică la aproximativ 21 de miliarde de euro, devine şi mai clar că proiectul reactoarelor este supraevaluat şi nefezabil".

În luna noiembrie a anului trecut, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat într-un interviu acordat Ziarului BURSA că producătorul de energie nucleară se află în ultima etapă a procedurii în ceea ce priveşte memorandumul cu China General Nuclear Power, pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, şi anume negocierea Actului Constitutiv şi a Acordului Investitorilor.

Totodată, domnia sa preciza, într-o altă declaraţie de presă: "Proiectul Unităţilor 3 şi 4 este strategic pentru România, pe termen lung, necesitatea acestuia fiind evidentă dincolo de orizontul anilor 2025, aşadar orice măsură care vine să faciliteze parcurgerea unor etape complexe prin natura lor este un pas înainte în realizarea proiectului".

De asemenea, preşedintele Iohannis aprecia, în 2016, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă drept "foarte important" şi "strategic".

Proiectul a fost amânat timp de mai mulţi ani, iar negocierile dintre partea română şi cea chineză au început în 2013. Odată cu prelungirea negocierilor, oficiali din Ministerul Energiei au început să curteze la un moment dat şi posibili parteneri din Coreea de Sud care ar fi putut fi interesaţi de parteneriatul cu Statul Român.

• Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Reactoarele 3 şi 4 reprezintă o alternativă foarte fezabilă la procesul de decarbonizare "

Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, ne-a declarat că semnarea Acordului Investitorilor reprezintă înţelegerea la nivelul companiilor, între Nuclearelectrica şi partenerul chinez, urmând ca ulterior să se ajungă şi la un acord între cele două state.

Oficialul Ministerului Energiei a respins acuzaţia FP că proiectul ar fi nefezabil şi ne-a mai precizat: "În contextul decarbonizării, una dintre alternativele cele mai sigure este energia nucleară. Vorbesc de energiile în bază, că altfel avem energie regenerabilă. Sigur, (n.r. componenta regenerabilă) este o alternativă pe care România şi-a asumat-o, dar energia regenerabilă produce dezechilibre (n.r. în sistemul energetic), de aceea avem nevoie de energie în bază, şi multă. Or, reactoarele 3 şi 4, din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al Ministerului, reprezintă o alternativă foarte fezabilă la procesul de decarbonizare. Proiectul costă, dar este totuşi o investiţie pe multe zeci de ani. O investiţie foarte sigură, foarte stabilă şi foarte eficientă. (...) Acest proiect nu se judecă numai din punct de vedere economic, ci şi din punctul de vedere al siguranţei (n.r. energetice) şi al poluării".

La nivel european, ţinta ce trebuie atinsă a ponderii energiei regenerabile în consumul naţional, în scopul îndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor cu efect de seră setate în cadrul Acordului de la Paris, este stabilită la 32% până în anul 2030.

Tot ieri, Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica a completat ordinea de zi a adunării generale din 23 aprilie cu un punct privind cererea Fondului Proprietatea referitoare la distribuirea de dividende suplimentare în valoare de 438,62 milioane de lei, pe lângă cele 378,91 milioane de lei propuse deja de SNN.

Nuclearelectrica este deţinută în proporţie de 82,5% de Statul Român, prin Ministerul Energiei.