Înaltul comisar ONU acuză cele mai grave regrese privind drepturile omului

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a făcut apel astăzi la un nou început în faţa ''celor mai mari şi mai grave regrese'' în domeniul drepturilor omului pe care le-a văzut vreodată, într-un discurs rostit în faţa celui mai înalt organism al ONU pentru drepturile omului, la Geneva, relatează AFP, citată de Agerpres.

"Pentru a ne reveni după cele mai mari şi mai grave eşecuri în domeniul drepturilor omului pe care le-am văzut vreodată, avem nevoie de o viziune care să schimbe viaţa şi de o acţiune concertată" pentru a o pune în aplicare. ''Avem nevoie (...) de societăţi care, deşi diverse, împărtăşesc angajamente fundamentale pentru a reduce inegalităţile şi a promova toate drepturile omului", a declarat fostul preşedinte chilian.

În tradiţionala sa trecere în revistă a încălcărilor din întreaga lume, Bachelet s-a declarat "profund îngrijorată" de "încălcările grave" ale drepturilor omului în regiunea Tigray din Etiopia, unde situaţia umanitară este "dezastruoasă", peste 350.000 de persoane confruntându-se cu foametea.

În contextul în care luni au loc alegeri generale în Etiopia, dna Bachelet a condamnat în cadrul celui mai important organism al ONU pentru drepturile omului abuzurile comise împotriva civililor de către "toate părţile implicate în conflict", împotriva cărora guvernul central a lansat o ofensivă militară în noiembrie.

Oficialul ONU a enumerat execuţiile extrajudiciare, arestările şi detenţiile arbitrare, violenţa sexuală atât împotriva copiilor, cât şi a adulţilor, precum şi strămutările forţate. ''Există rapoarte credibile potrivit cărora soldaţii eritreeni operează încă în Tigray şi continuă să comită încălcări ale drepturilor omului şi ale dreptului umanitar", a adăugat ea.

Responsabila a raportat, de asemenea, "incidente alarmante de violenţă etnică şi intercomunitară" şi strămutări în multe alte părţi ale Etiopiei: "Actuala desfăşurare a forţelor militare nu este o soluţie durabilă şi încurajez un dialog cuprinzător şi multidimensional în întreaga ţară".

- Xinjiang şi Hong Kong -

Înaltul Comisar al ONU a mai spus că speră să obţină în acest an "acces semnificativ" în regiunea chineză Xinjiang, de unde "continuă să apară rapoarte de încălcări grave ale drepturilor omului".

Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au acuzat China că a internat cel puţin un milion de musulmani din Xinjiang în "lagăre de reeducare". Beijingul neagă această cifră şi vorbeşte de "centre de formare profesională" pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă şi a combate extremismul religios.

La Geneva, Bachelet a cerut în mod repetat Beijingului "acces deplin" în Xinjiang. La sfârşitul lunii februarie, ea şi-a repetat apelul pentru o "evaluare completă şi independentă" a situaţiei drepturilor omului în regiunea chineză.

Dar activiştii pentru drepturile omului cer ONU să adopte o poziţie mai fermă.

Continuând tema Chinei, Bachelet a subliniat, de asemenea, că a trecut un an de când Hong Kong a adoptat legea privind securitatea naţională, în legătură cu care serviciile sale şi-au exprimat "îngrijorări serioase".

- Rusia -

Printre numeroasele regrese în domeniul drepturilor omului denunţate de dna Bachelet se numără Rusia, căreia Înaltul Comisar al ONU i-a cerut să "asigure respectarea drepturilor civile şi politice" în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie.

''Sunt consternată de măsurile recente care subminează şi mai mult dreptul oamenilor de a exprima opinii critice şi capacitatea lor de a participa la alegerile parlamentare programate pentru luna septembrie", a declarat Înaltul Comisar ONU, citând cazul opozantului rus Alexei Navalnîi, încarcerat, şi desfiinţarea mişcării sale.

După un proces cu uşile închise, un tribunal din Moscova a clasificat în urmă cu câteva zile cele trei organizaţii ale lui Navalnîi, inclusiv marea sa reţea regională, drept "extremiste", ceea ce a dus la interzicerea lor.

Legislaţia care restricţionează libertatea de exprimare, de întrunire paşnică şi de asociere trebuie să fie pusă în conformitate cu normele şi standardele internaţionale privind drepturile omului, a declarat Bachelet.

Totodată, ea a îndemnat Moscova să pună capăt practicii arbitrare de etichetare a indivizilor, jurnaliştilor şi ONG-urilor drept "extremişti", "agenţi străini" sau "organizaţii indezirabile".