Încă un an pierdut pentru tehnologia 5G

De câţiva ani, România tot amână organizarea licitaţiei pentru licenţele 5G. Prima planificare a licitaţiei, anunţată în 2017, a fost pentru anul 2018. A urmat amânarea pentru anul 2019 şi apoi amânarea pentru acest an, 2020, când situaţia este la fel de "clară" ca anul trecut.

• Situaţia din acest an este la fel ca cea de anul trecut!

Am urmărit în acest an multe evenimente online pe tema introducerii tehnologiei 5G în România sperând să aflu răspuns la întrebarea: vom mai avea licitaţie 5G în România anul acesta? Din păcate reprezentanţi de seamă ai guvernului, secretari de stat, au evitat să dea un răspuns clar preferând să prezinte considaţii generale, uneori banalităţi (ce bine ne-ar fi cu tehnologia 5G!) fără a răspunde clar la întrebarea dacă guvernul este pregătit pentru licitaţia 5G.

Este clar că guvernul nu este pregătit şi la fel de clar este că se simte lipsa unui ministru al "telecomunicaţiilor" care să rezolve această problemă delicată cu implicaţii majore asupra viitorului ţării. Introducerea "telecomunicaţiilor" sub tutela transporturilor, unul dintre cele mei ineficiente ministere dacă luăm în consideraţie lungimea autostrăzilor, starea transportului feroviar, etc., s-a dovedit a fi malefică: "telecomunicaţiile" noastre nu mai sunt guvernate!

La întrebări asupra problemelor pe care trebuiau să le rezolve guvernanţii pentru a putea avea licitaţia 5G în acest an, aceşti înalţi reprezentanţi au "aruncat pisica", uneori, în curtea ANCOM. Aşa s-a întâmplat la dezbaterea online din 21 Iulie 2020, când, pentru a lămuri lucrurile, Eduard Lovin, vicepreşedinte ANCOM a spus "Dacă ne dorim ca ţară să avem licitaţia 5G desfăşurată până la sfârşitul acestui an, iar la finalul lunii decembrie operatorii să fie în posesia licenţelor, este obligatoriu ca până în septembrie, cel târziu, să existe publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern cu preţurile de plecare şi calendarul plăţilor, precum şi legislaţia aferentă condiţiilor de securitate cibernetică şi cea de evaluare de riscuri" ".

La un alt eveniment online desfăşurat în 15 septembrie 2020, Eduard Lovin declara: " "La un calcul matematic, pe calendar, chiar şi în scenariul cel mai optimist în acest moment, acela în care până săptămâna viitoare avem publicate în Monitorul Oficial cele două acte normative succesiunea etapelor legale obligatorii face în momentul de faţă imposibilă acordarea licenţelor 5G până la finalul acestui an". Să nu pară nimeni surprins, am anunţat public aceste termene limită încă din primăvară ..."

Suntem aproape de finele lunii septembrie şi suntem în situaţia de acum un an! Nu am realizat niciun progres. Încă un an pierdut!

• Proiectul de "lege 5G", la fel ca OUG114/2018 - obstacol major în calea tehnologiei 5G

Ce a intervenit între cele două declaraţii? Proiectul de "lege 5G", care propune, în premieră în Uniunea Europeană, autorizarea furnizorilor de echipamente, şi care, la fel ca OUG114/2018 anul trecut, a bulversat telecomunicaţiile noastre, provocând pierderea a încă unui an.

Proiectul de lege a fost lansat în consultare publică "şmechereşte", (în clasicul stil românesc ce aduce aminte de faimoasa OUG 13/2017, aprobată noaptea: unii noaptea, alţii vara!), la început de august, când lumea pleacă în concediu. Şi, în aceiaşi notă mioritică, perioada de consultare a fost scurtată (dacă tot este lumea în concediu!) - două săptămâni în loc de 30 zile, cutuma din telecomunicaţii şi nu numai. (Cei din transporturi or fi mai "rapizi", aceasta fiind probabil o explicţie pentru faptul că suntem ultimii din UE în privinţa lungimii autostrăzilor construite şi primii în ce priveşte numărul accidentelor pe drumurile publice.)

Acest proiect de "lege 5G" a fost elaborat în pripă, "pe genunchi", fără o documentare tehnico-economică şi fără un studiu de impact, având ca scop eliminarea unor fabricanţi şi nu rezolvarea problemei securităţii cibernetice:

- este o intervenţie brutală pe piaţa liberă a comunicaţiilor mobile, afectând competiţia, mărind costurile (irca euro1 miliard) şi provocând întârzieri în dezvoltare tehnologică şi economică;

- deschide o poartă spre impredictibil, creând un precedent periculos şi afectând profund planurile de afaceri, atractivitatea şi competitivitatea telecomunicaţiilor;

- nu este însoţit de un studiu de impact;

- nu specifică cum se vor recupera prejudiciile, întârzierile;

- este în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene pentru piaţă comună şi liberă, cu armonizarea legislaţiei comunitare;

- nu este o abordare specifică UE, care nu autorizează furnizorii;

- nu rezolvă problema securităţii cibernetice.

Ca atare, proiectul de "lege 5G" trebuie retras, deoarece afectează profund şi pe termen lung:

- competiţia pe piaţa furnizării de echipamente şi de servicii de telecomunicaţii din România;

- implementarea tehnologiei 5G în România;

- transformarea digitală;

- dezvoltarea economică a ţării.

• Ce ar trebui să facă noii guvernanţi pentru implementarea cu succes a tehnologiei 5G?

Foarte probabil că această situaţie se va menţine până la fine anului, actuala echipă executivă pasând problemele următoarei. Vom avea alegeri parlamentare spre finele anului şi un nou guvern şi un nou parlament, posibil o situaţie mai stabilă decât cea din ultima vreme. Noua coaliţie de guvernare ar trebui să înceapă construirea echipei executive cu ministerul "telecomunicaţiilor", pentru a putea pune la baza administrării ţării transformarea digitală, pentru recuperarea decalajelor digitale şi economice, pentru a evita bâjbâielile din ultimul an când practic nu s-a făcut nimic.

Noul ministru al telecomunicaţiilor (dat fiind importanţa domeniului ar fi bine să aibă şi rangul de prim vice prim-ministru) va trebui să rezolve rapid problemele care blochează implementarea tehnologiei 5G în România:

- retragerea proiectului de lege 5G pentru reconciliere cu piaţa telecomunicaţiilor. La fel ca anul trecut, când după retragerea prevederilor "telecom" din OUG114/2018 a urmat o reconciliere a guvernanţilor cu piaţa, şi în acest an va urma o detensionare a relaţiilor retrăgând proiectul de lege 5G. Cu cât mai repede cu atât mai bine.

- rezolvarea problemei securităţii reţelelor 5G şi deci şi a memorandumului România-SUA. Dat fiind complexitatea noii tehnologii şi multitudinea de obiecte care se pot conecta la reţelele 5G, securitaţea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare, securitatea noilor reţele 5G este o problemă tehnică, care trebuie rezolvată de tehnicieni, România trebuind să se alinieze practicilor din Uniunea Europeană.

Este necesar un cadru instituţional - o agenţie naţională responsabilă pentru securitatea cibernetică: CERT.ro, de exemplu şi măsuri pentru prevenirea şi detectarea atacurilor cibernetice. Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea reţelelor (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measure), care trebuia implementat până la 30 aprilie 2020 de toate statele. De menţionat că, în acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicaţii, ci doar la securitatea cibernetică.

- ghişeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcţional înainte de licitaţie! Licenţele 5G fără autorizaţii de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (A se vedea experienţa RoNet!). Conform documentaţiei licitaţiei, noile frecvenţe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri pentru antene pentru fiecare reţea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care Strategia 5G pentru România nu le-a rezolvat. Pentru uşurarea şi uniformizarea accesului la infrastructură şi la spaţiul public la nivel naţional (instalare fibră optică, site-uri pentru antene) este necesar un act (OUG, lege, etc.), care să stabilească formatul şi termenii solicitărilor de acces şi cine operează ghişeul on-line. Germania a făcut aceasta încă din 2016 (https://www.bmvi.de/SharedDocs/EN/publications/5g-strategy-for-germany.pdf?__blob=publicationFile).

Şi Norvegia din 12 mai 2020 (https://www.commsupdate.com/articles/2020/05/12/broadband-development-act-passed-by-norwegian-authorities/?utm_source=CommsUpdate&utm_campaign=a6d7af64cb-CommsUpdate+12+May+2020&utm_medium=email&utm_term=0_0688983330-a6d7af64cb-8850141).

Actul ar trebui să intre în vigoare înainte de licitaţia 5G, prevăzând o autoritate centrală, ANCOM, de exemplu, care să opereze ghişeul on-line pentru autorizarea construcţiei de infrastructura 5G în timp rezonabil (câteva zile), oferind astfel garanţii operatorilor,

- Strategia 5G pentru România şi documentaţia licitaţiei 5G, elaborate sub "stresul" OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, care vedea în licitaţie doar o sursă de bani pentru buget, ar trebuie rescrise pentru a avea în vedere reducerea decalajului digital al ţării: a se vedea DESI2020 - Digital Economy & Society Index prezentat de Comisia Europeană.

De exemplu:

- Preţuri de pornire inadecvate reducerii decalajului digital. Deşi preţurile par la nivel european (euro/MHz/locuitor) nu se ţine seamă de decalajul digital al ţării noastre şi de faptul că implementarea tehnologiei 5G ar putea produce şocul care să "scoată" România din coada clasamentului DESI. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoţită de obligaţii de acoperire naţională rapidă şi de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce acest salt digital.

- Plata taxelor de licenţiere în 15 zile! Lăcomia guvernului! Dacă totuşi licenţele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea şi adoptarea rapidă a tehnologiei se recomandă ca plata licenţelor se facă în câţiva ani, pentru acoperire 5G rapidă.

- Tarife de utilizare a spectrului prea mari. Deşi au fost reduse tarifele pentru unele benzi de frecvenţe şi mărite pentru altele, noile tarife propuse sunt încă prea mari alimentând în continuare excedentul bugetar al ANCOM. Ar trebui reduse la jumătate!

- Prezervarea competiţiei: În contradicţie cu licitaţia din 2012, documentaţia licitaţiei 5G nu face referiri la folosirea noii tehnologii 5G de către operatorii de reţele mobile virtuale şi la roamingul naţional. Nu introduce stimulente pentru operatorii de reţele 5G care se obligă să găzduiască operatori de reţele mobile virtuale, foarte importanţi într-o piaţă care s-ar putea consolida. A se vedea vânzarea Telekom Romania !

(https://www.telecompaper.com/news/ctu-proposes-new-terms-for-5g-auction-with-support-for-newcomers--1330711?utm_source=headlines_-_english&utm_medium=email&utm_campaign=18-03-2020&utm_content=textlink).

- stimularea adoptării serviciilor 5G - angajamentul executivului pentru folosirea noilor servicii. Utilizarea noii tehnologii în entităţile de stat (administraţie, companii, etc.) din cultură, educaţie, sănătate, transport, energie, oraşe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării reţelelor 5G şi reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie pentru România trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de noua tehnologie în toate entităţile de stat pentru creşterea eficienţei, debirocratizare şi transformare digitală.

- stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G

Tot în Strategia 5G pentru România ar trebui prevăzută stimularea proiectelor pilot pe baza noii tehnologii 5G (oraş inteligent, sănătate, etc.), susţinute financiar de către guvern cum se obişnuieşte prin alte ţări. Ar putea fi luate în consideraţie fonduri din telecomunicaţii - rezultatul licitaţiei 5G, excedentul bugetar al ANCOM (?).

Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie-februarie 2021), am putea avea licitaţie 5G în prima parte a anului 2021 şi premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii.

Aştept cu nerăbdare alegerile parlamentare şi formarea unui nou guvern construit în jurul "telecomunicaţiilor", pentru ca acestea să fie din nou guvernate şi să se deblocheze, astfel, implementarea tehnologiei 5G, a digitalizării, modernizării ţării şi, astfel, să putem depăşi cât mai repede şi cât mai bine criza economică indusă de criza sanitară.

Articol preluat de pe http://nicolaeoaca.blogspot.ro