LUNA MAI FINANCIARĂ Încrederea în economia României a continuat să crească în luna mai, pentru a şasea lună consecutiv

Încrederea în economia României a crescut în luna mai pentru a şasea lună consecutiv, cu un ritm lunar de 2,6 puncte, atingând valoarea de 104,1 puncte faţă de 101,5 puncte în aprilie şi 90,8 puncte în februarie, conform indicatorilor de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană. Valoarea din luna mai este cea mai ridicată din februarie 2020, iar creşterea succesivă (vezi grafic BCR) indică o aşteptare de accelerare a activităţii economice în trimestrul al doilea din acest an din partea managerilor locali. Indicatorii ESI au o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice. Conform celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), economia României ar putea creşte cu un ritm de 7% în 2021.

Analiştii BCR Cercetare notează într-un raport că avansul din luna mai a ESI a fost susţinut în principal de sectorul serviciilor: "ESI a revenit deja la nivelurile pre-pandemie. A crescut de asemenea şi optimismul managerilor din comerţ retail, în timp ce industria prelucrătoare şi construcţiile au raportat deteriorări ale încrederii. Indicatorul privind ocuparea forţei de muncă (EEI) a scăzut uşor la 111,4 în mai de la 113,2 în aprilie şi a confirmat scenariul nostru privind o redresare de durată şi inegală a pieţei muncii. Pentru acest an estimăm o creştere economică de +6,7% iar în 2022 prognozăm +4,5%. Intrările de fonduri europene şi cererea amânată a consumatorilor vor susţine avansul din acest an şi vor diminua efectul unei consolidări fiscale graduale".

Creşterea încrederii din economia locală în luna mai a fost uşor sub creşterea încrederii din zona Euro, unde indicatorul corespunzător a urcat cu un ritm lunar de 4,0 puncte, până la 114,5 puncte de la 110,5 puncte în aprilie şi 101,0 puncte în martie. Nivelul ESI din luna mai pentru zona Euro a fost cel mai ridicat din ianuarie 2018, conform lui Andrei Rădulescu, director analiză macro la Banca Transilvania.

"Se evidenţiază din nou ameliorarea indicatorilor de încredere în sectorul terţiar (servicii), pe fondul redeschiderii graduale a economiilor, în contextul accelerării procesului de vaccinare. Acest indicator a crescut cu ritmuri lunare de 11 puncte (la 5,7 puncte) în România, respectiv de 9,1 puncte (la 11,3 puncte în zona Euro)", arată Rădulescu.

Indicatorii de încredere în comerţul cu amănuntul au crescut cu ritmuri lunare de 3,5 puncte la 12,8 puncte în România, respectiv cu 3,4 puncte la 0,4 puncte în zona Euro. Deteriorarea încrederii din sectorul de construcţii şi din industrie în România, în luna mai, a fost în divergenţă raportat la evoluţiile consemnate în zona Euro.

Astfel, indicatorul de încredere în sectorul de construcţii a scăzut cu 4,4 puncte lună/lună la -6,8 puncte în România. În zona Euro acest indicator a urcat cu un ritm lunar de 1,9 puncte la 4,9 puncte. Totodată, indicatorul de încredere în industrie a scăzut cu un ritm lunar de 1,3 puncte la 2,2 puncte în România. În zona Euro acest indicator s-a majorat cu 0,6 puncte lună/lună la 11,5 puncte, mai notează Andrei Rădulescu.

Anterior declinului suferit în lunile octombrie şi noiembrie, indicatorul de încredere în economia României crescuse cinci luni la rând, avans asociat revenirii din perioada lockdown-ului economic şi social. Indicatorii Comisiei (ESI) vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene în luna mai.

În primul trimestru din acest an, produsul intern brut (PIB) al României a crescut peste aşteptări cu o dinamică de 2,8% comparativ cu trimestrul al patrulea din 2020, când produsul intern brut (PIB) a urcat de asemenea peste aşteptări cu 4,8% în ritm trimestrial. Comparativ cu trimestrul întâi din 2020, când economia a resimţit parţial debutul pandemiei, PIB-ul României a scăzut cu 0,2% pe seria brută şi nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier, potrivit estimărilor "semnal" publicate pe 18 de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Minuta celei mai recente şedinţe de politică monetară a BNR arată, referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, că membrii Consiliului BNR se aşteaptă ca PIB-ul să crească în 2021-2022 sensibil mai alert decât s-a anticipat anterior, în ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie.

"Acestea sunt aşteptate să se intensifice din trimestrul al doilea 2021, pe fondul progresului vaccinării şi al relaxării măsurilor restrictive, precum şi în contextul unei creşteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar şi sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase începând cu anul curent, de natură să atenueze ori să contrabalanseze impactul contracţionist al consolidării fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu. S-a arătat că evoluţia face probabilă reinversarea poziţiei ciclice a economiei în trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar şi o creştere ulterioară relativ mai alertă şi la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregată, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial consistent revizuită în sens ascendent", potrivit minutei ultimei şedinţe a BNR.

De notat de asemenea că ambele componente ale indicatorului de încredere macroeconomică calculat de CFA România, respectiv încrederea în economie cât şi componenta de anticipaţii, sunt la maximumul ultimilor 6 ani, a declarat, astăzi, Adrian Codirlaşu.