INDICATORII PMI: Scenariul unei recesiuni în W se conturează tot mai mult în zona Euro

Economia zonei Euro a revenit pe scădere în luna octombrie, scenariul unei recesiuni în W conturându-se tot mai mult pentru principalul partener economic al României pe fondul continuării declinului sectorului de servicii, ca urmare a intensificării pandemiei (valul doi) şi reintroducerii de restricţii pentru contracararea crizei sanitare.

Indicatorii Purchasing Managers' Index (PMI) pentru industria prelucrătoare (54,4 puncte) şi servicii (46,2 puncte), publicaţi vineri, au continuat evoluţia divergentă, în timp ce indicatorul compozit a scăzut în zona contracţionară, la 49,4 puncte, minimul din luna iunie. În septembrie, PMI-ul compozit a înregistrat o valoare de 50,4 puncte, indicând stagnare economică.

Evoluţia din octombrie a fost determinată de deteriorarea comenzilor noi şi perspectivelor pe termen scurt, componentă care a atins minimul din luna mai, după cum evidenţiază într-un raport Andrei Rădulescu, economis­tul-şef al Băncii Transilvania. Companiile zona Euro au continuat să reducă locurile de muncă pentru a opta lună consecutiv în octombrie, cu un ritm totuşi în temperare.

De menţionat că indicatorii PMI comensurează dinamica producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.

"Statisticile indică revenirea pe scădere a economiei zonei Euro la începutul trimestrului IV, după creşterea pe parcursul a trei luni consecutive, evoluţie determinată de divergenţa dintre accelerarea industriei prelucrătoare - motorul economiei - şi declinul serviciilor, pe fondul intensificării pandemiei şi reintroducerii de restricţii pentru contracararea crizei sanitare. Astfel, industria prelucrătoare a crescut pentru a patra lună consecutiv în octombrie, cu un ritm în accelerare: indicatorul PMI în urcare cu 0,7 puncte raportat la septembrie la 54,4 puncte, maximul din august 2018. Se evidenţiază creşterea comenzilor noi (cu cel mai bun ritm din ianuarie 2018) şi producţiei (cea mai bună dinamică din februarie 2018), evoluţii determinate de relansarea comerţului internaţional şi de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare la nivel mondial şi regional. Cu toate acestea, companiile din industria prelucrătoare au continuat să reducă locurile de muncă luna trecută", notează Rădulescu.

Noile restricţii pentru contracararea valului doi al pandemiei de Covid-19 au limitat drastic operaţiunile şi activitatea economică în masivul sector de servicii european, care s-a contractat pentru a doua lună consecutiv, iar 90% dintre economiştii consultaţi de Reuters săptămâna trecută sunt de părere că există riscul ca intensificarea pandemiei să întoarcă din drum revenirea economică încă timpurie.

"PMI-ul pentru zona Euro confirmă că cel de-al doilea val al coronavirusului apasă din ce în ce mai mult pe economie. Un «double dip» în al patrulea trimestru devine mai probabil în ritmul ăsta", spune şi Bert Coljin, economist şef pe zona Euro la ING.

PMI-ul compozit a fost tras în jos de indicatorul pentru servicii, care s-a prăbuşit de la 48,0 puncte în septembrie la 46,2 puncte. Divergenţa cu sectorul manufacturier arată însă o revenire cu două viteze, cu o divergenţă suplimentară care se evidenţiază din analiza pe ţările membre ale zonei Euro: în timp ce fabricile germane au continuat creşterea cu un ritm în accelerare în octombrie, spre cel mai ridicat nivel din aprilie 2018, activitatea din Franţa s-a contractat pe fondul intensificării crizei sanitare.

PMI-ul compozit pentru Germania a venit la 54,5 puncte, în scădere cu 0,2 puncte faţă de septembrie. În acelaşi timp, PMI-ul compozit pentru Franţa a fost de 47,3 puncte, indicând o nouă scădere economică după PMI-ul de 48,5 puncte din septembrie.

Diferenţa între activitatea economică încă puternică din Germania şi scăderea din "restul zonei Euro" este pusă de analişti pe seama controlului mai bun al pandemiei de către autorităţile germane: Germania a înregistrat în 22 octombrie 12.519 de noi cazuri confirmate de Covid (record până la publicarea datelor pe vineri), de aproape patru ori mai puţine decât Franţa, care a confirmat în aceeaşi zi 41.622 de noi cazuri.

"De aici încolo, direcţia economiei este foarte incertă. Cu numărul de cazuri continuând să crească cu un ritm îngrijorător, mai multe măsuri restrictive în zona Euro nu pot fi excluse. PMI-urile pe luna octombrie confirmă că după o cifră a PIB stelară în al treilea trimestru s-ar putea să ne confruntăm cu un temut «double dip» (recesiune în W - n.r.)", mai notează Coljin de la ING.

Rădulescu evidenţiază şi el cele mai recente prognoze Bloomberg, care indică posibilitatea ajustării economiei zonei Euro cu 7,9% an/an în 2020, pe fondul declinului cererii interne în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc.

"Astfel, consumul privat şi investiţiile productive ar putea să scadă an/an cu 7,7%, respectiv 10,5%. Pe de altă parte, economia regiunii s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 5,5% în 2021, respectiv 2,5% în 2022, prin redinamizarea investiţiilor productive (dinamici anuale de 5,3%, respectiv 3,8%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB (consumul privat ar putea creşte cu 5,5% an/an, respectiv 2,6% an/an). La nivelul pieţei forţei de muncă rata medie anuală a şomajului ar putea creşte de 7,6% în 2019 la 8,2% în 2020 şi 9,3% în 2021, o scădere la 8,8% fiind prognozată pentru 2022", notează analistul.