Industria europeană de apărare, impulsionată de tensiunile geopolitice şi retorica administraţiei Trump

Escaladarea tensiunilor geopolitice şi declaraţiile recente ale preşedintelui american Donald Trump au accelerat schimbările în industria de apărare a Europei, determinând o creştere a cheltuielilor militare şi a performanţei acţiunilor companiilor din acest sector, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Uniunea Europeană se confruntă cu perspectiva diminuării sprijinului militar din partea SUA şi analizează măsuri strategice pentru consolidarea autonomiei sale în domeniul apărării.

Potrivit unei analize realizate de Institutul Kiel, UE ar trebui să suplimenteze efectivele militare cu aproximativ 300.000 de soldaţi şi să aloce cel puţin 250 de miliarde de euro pe termen scurt pentru a atinge un nivel de descurajare militară credibil fără sprijinul SUA. În plus, statele membre ar avea nevoie de un număr semnificativ de echipamente, inclusiv 1.400 de tancuri, 2.000 de vehicule de luptă şi 700 de sisteme de artilerie, precum şi de stocuri suficiente de muniţie pentru 90 de zile de luptă intensă.

Pentru a-şi asigura independenţa în domeniul apărării, Europa ar trebui să crească cheltuielile militare de la 2% la 3,5% din PIB, ceea ce ar presupune alocări suplimentare de aproximativ 250 de miliarde de euro anual. Germania, de exemplu, ar trebui să îşi mărească bugetul pentru apărare de la 80 la 140 de miliarde de euro. De asemenea, pentru a compensa sprijinul SUA acordat Ucrainei, UE ar trebui să investească aproximativ 0,12% din PIB, o sumă considerată fezabilă din punct de vedere macroeconomic, conform comunicatului.

În prezent, Europa se bazează semnificativ pe capacităţile militare ale SUA, inclusiv în domenii critice precum comanda şi controlul pe câmpul de luptă, informaţiile prin satelit şi atacurile cu rază lungă de acţiune. Dezvoltarea unor capacităţi independente va remodela industria de apărare a Europei în următoarele decenii.

Această tranziţie s-a reflectat deja în evoluţia companiilor din domeniul apărării, care au înregistrat creşteri spectaculoase pe burse. Rheinmetall, cel mai performant jucător european din sector, a înregistrat o creştere de aproape 110% de la începutul anului şi de 200% în ultimele 12 luni, având un portofoliu de contracte în derulare de 55 miliarde de euro, cu 44% mai mult decât în anul precedent. Compania estimează o creştere a veniturilor cu 25-30% în 2025.

Pe lângă Rheinmetall, şi alte companii europene au raportat evoluţii semnificative: Hensoldt (Germania) a crescut cu peste 93%, Saab AB (Suedia) cu 65%, Leonardo (Italia) cu 66%, iar Thales (Franţa) cu 80%. În schimb, acţiunile americane din industria de apărare au avut performanţe mixte: Lockheed Martin a scăzut cu 5%, Boeing cu aproape 12%, iar Northrop-Grumman a crescut cu doar 1,8% în acest an, se transmite în comunicat.

Pe fondul schimbărilor strategice, Uniunea Europeană îşi propune să mobilizeze aproximativ 800 de miliarde de euro prin pachetul "ReArm Europe", care include măsuri precum flexibilitate fiscală pentru investiţiile în domeniul apărării şi împrumuturi dedicate de 150 de miliarde de euro. Între 2021 şi 2024, cheltuielile militare ale statelor UE au crescut deja cu peste 30%, ajungând la 326 de miliarde de euro, iar tendinţa ascendentă va continua, cu o estimare de 100 de miliarde de euro suplimentari până în 2027.

Această transformare a industriei de apărare europene marchează una dintre cele mai importante schimbări economice şi strategice ale deceniului. Trecerea de la dependenţa de SUA la o apărare europeană autonomă implică investiţii semnificative, dar şi oportunităţi pentru investitori. Creşterile abrupte ale acţiunilor unor companii din domeniu reflectă atât cererea ridicată, cât şi un puternic interes speculativ. În ciuda riscurilor de supraevaluare, pe termen lung, sectorul apărării rămâne unul dintre cele mai promiţătoare domenii pentru investiţii, având în vedere majorarea bugetelor militare în anii următori.