Industria românească TI&C: 8,2 miliarde de euro în 2009, înapoi la nivelul din 2007

După o evoluţie ascendentă în 2008, industria românească de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii s-a contractat cu peste 12% în 2009, regresând la un nivel apropiat celui din 2007, se arată în ultimul studiu realizat de ITC - Institutul pentru Tehnica de Calcul.

Cele trei sectoare TI&C: Telecomunicaţii, Soft-ware şi servicii TI şi Hardware şi electronică şi-au continuat în 2008 creşterile alimentate în primele 3 trimestre de consumul intern, exporturi, abundenţa finanţării şi investiţiile străine. Cifra de afaceri totală a industriei a depăşit 9,3 mld. euro (+13%), producţia/ serviciile vândute s-au mărit la 7,9 mld.euro (+17%), iar exporturile TI&C au atins pragul de 3 mld.euro (+50%).

2008 a încheiat astfel o perioadă de opt ani de extindere continuă şi puternică, cu creşteri greu de repetat în viitorul imediat şi mediu, arată Mircea Vuici, coordonatorul studiului.

Efectele crizei au fost resimţite cu putere în 2009 când cifra de afaceri totală a coborât la 8,2 mld. euro (-12%), iar valoarea adăugată brută (contribuţia la PIB) s-a redus cu 14% la 3,6 mld. euro. Sectoarele TI&C şi companiile au reacţionat neuniform la condiţiile economice adverse, dar, ca o caracterizare generală, se poate spune că serviciile TI&C au fost afectate de recesiune mai sever decât fabricaţia de hardware şi electronică şi că firmele dependente de piaţa internă au simţit mai puternic impactul crizei decât cele care au exportat.

Sectorul Telecomunicaţii a totalizat 5,13 mld.euro ca cifră de afaceri în 2008, cu o tendinţă de decelerare a creşterii impusă de saturaţia pieţei, accentuarea concurenţei şi constrângerile reglementative, iar în 2009 a înregistrat o reducere cu cca 15% la 4,4 mld.euro, aproape de valoarea din 2006. Ponderea sectorului în totalurile TI&C a continuat să se diminueze (53% din cifra de afaceri în 2009).

Sectorul Software şi servicii, cel mai dinamic segment al industriei TI&C în anii anteriori, a evoluat ascendent şi în 2008 când s-au atins 2,54 mld.euro pentru cifra de afaceri (+22%) şi 1,86 mld.euro pentru producţie (+27%), dar a cunos-cut, în 2009, un declin mai sever decât se anticipa (-25%), determinat mai ales de grupa "Servicii în tehnologia informaţiei" unde au fost resimţite efectele contracţiei pieţei locale.

Fabricaţia de hardware şi electronică a înregistrat un avans spectaculos în 2008, cu măriri de 55% la cifra de afaceri (1,7 mld.euro), 70% la producţie şi 125% la exporturi şi este singurul sector TI&C care s-a menţinut pe creştere în 2009. Extinderea sectorului s-a datorat mai ales unităţilor de producţie ale companiilor străine şi în special platformei Nokia care a dat aproape trei sferturi din creşterea înregistrată, în timp ce producţia locală de calculatoare a regresat ca urmare a căderii consumului intern.

Contribuţia la PIB a industriei TI&C (valoarea adăugată brută raportată la totalul VAB pe economie) a fost de 3,15% în 2008, în scădere faţă de anul anterior şi a urcat uşor la 3,20% în 2009. Aportul cel mai important (2%) l-au avut serviciile telecom, unde însă s-a menţinut tendinţa de reducere din ultimii ani, în timp ce contribuţia din soft-ware şi servicii a fost de 0,8%, iar cea a sectorului hardware, deşi în creştere, nu a depăşit 0,4%.

Exporturile sectoarelor TI&C au avansat cu 50% în 2008 şi au continuat să se mărească în 2009 când au depăşit 3,3 mld.euro, în condiţiile în care pe ansamblul economiei s-a înregistrat o reducere puternică. O evoluţie remarcabilă s-a înregistrat în sectorul hardware unde creşterea exporturilor, în paralel cu diminuarea a importurilor, a condus la reducerea soldului negativ al balanţei externe la doar -1,15 mld.euro (faţă de -2,7 mld.euro în 2007).

Personalul TI&C a ajuns în 2008 la 130.550 de angajaţi, din care 59.000 în software şi servicii TI şi 49.800 în telecomunicaţii. Scăderea din 2009 (sub 1%) a fost neînsemnată în comparaţie cu reducerea puternică la nivelul întregii economii (-10%). In sectoarele de servicii s-a înregistrat o tendinţă de comprimare în ultimele trimestre, care continuă la începutul acestui an, dar numărul mediu de angajaţi pe întreg anul 2009 a avut o uşoară creştere. Multe din firmele aflate în dificultate au evitat să disponibilizeze specialiştii recrutaţi cu greu în anii anteriori, iar în centrele multinaţionalelor şi la unele companii locale angajările au continuat în 2009.

Salariul brut mediu anual TI&C s-a ridicat în 2008 la 8.722 euro, în creştere cu 8% şi cu diferenţe destul de mari între sectoare.. Nivelul mediu a fost depăşit de două-trei ori la principalii operatori de telefonie, la multe companii de software şi consultanţă TI, în centrele R&D şi, mai ales, în filialele multinaţionalelor. In sectorul soft-ware şi servicii, anul 2008 a adus o temperare a tendinţei de escaladare a salariilor şi o reducere a decalajului dintre creşterea salariilor (+13%) şi cea a productivităţii (+11%). 2009 a fost primul an de scădere a salariilor TI&C, cu reduceri în euro de 6%-8% în toate cele trei sectoare şi cu modificări radicale ale raportului de forţe pe piaţa muncii.

Polul absolut al industriei TI&C rămâne capitala, unde se realizează o cifră de afaceri de peste 6,8 mld.euro (75% din totalul TI&C), se generează o contribuţie la PIB de peste 3 mld.euro (80% din total) şi lucrează peste 74.000 de angajaţi TI&C (59% din total)

Producţia de software şi servicii se acumulează, după Bucureşti (62%), în regiunile Vest şi Nord-Vest cu 8% fiecare, după care urmează Centru şi Sud cu câte 6%, în timp ce sectorul hardware este concentrat în apropierea graniţei de vest, în regiunile Vest şi Nord-Vest (care deţin împreună 80% din producţie şi 66% din cifră de afaceri).

Deşi 2010 este considerat anul ieşirii din recesiune, majoritatea factorilor care ar trebui să ducă la relansarea economiei sunt puşi sub semnul întrebării, iar reluarea creşterii pare a se amâna spre sfârşitul anului.

În acest context, este totuşi de aşteptat ca indus-tria TI&C să aibă o evoluţie pozitivă în 2010, dar aceasta va fi determinată mai mult de efectele redresării în economiile dezvoltate decât de fundamentele economiei româneşti. Ratele de creştere vor fi modeste, majoritatea companiilor au în faţă încă două trimestre dificile, iar recuperarea în sectoarele de servicii nu va fi probabil suficientă pentru reatingerea nivelului din 2007.