Inflaţia continuă tendinţa de scădere în finalul anului

Rata anuală a inflaţiei a continuat tendinţa de decelerare luna trecută, preţurile de consum, crescând în noiembrie cu un ritm lunar de doar 0,13% după o creştere lunară de 0,22% în octombrie, potrivit datelor comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, rata anuală a inflaţiei a fost împinsă mai puternic în jos spre punctul central al ţintei BNR, de la 2,45% în septembrie la 2,24% în octombrie şi acum la 2,14% în noiembrie, cel mai redus nivel din septembrie 2017.

Evoluţia inflaţiei din noiembrie a fost în linie cu estimările analiştilor BCR (inflaţie de 2,15%) şi sub mediana estimărilor dintr-un sondaj Bloomberg (inflaţie de 2,2%).

Evoluţia a fost determinată, în principal, de dinamica preţurilor la bunuri alimentare, după cum punctează Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

Inflaţia a intrat pe o tendinţă descendentă ca urmare a încorporării recoltei agricole din acest an şi a efectelor pandemiei la nivelul economiei reale şi în sfera cotaţiilor internaţionale la materii prime. O inflaţie de 2% este considerată "optimă" de oficialii BNR. În octombrie, principalii factori inflaţionişti au fost deprecierea leului faţă de euro de 0,3% în medie şi scumpirea carburanţilor auto.

Preţurile alimentelor (31,32% din coşul de consum) au scăzut cu un ritm lunar de 0,08% în noiembrie, evoluţie determinată de declinul preţurilor la legume şi conserve din legume şi la fructe şi conserve din fructe cu dinamici lună/lună de 0,18%, respectiv 3,66%.

Rădulescu mai punctează că în noiembrie preţurile la bunuri nealimentare (48,37% din coşul de consum) au crescut cu 0,29% lună/lună, evoluţie venită pe fondul majorării preţurilor la tutun şi la energie electrică cu dinamici lunare de 0,40%, respectiv 1,21%.

Nu în ultimul rând, tarifele la servicii (20,31% din coşul de consum) au urcat cu 0,07% lună/lună în noiembrie.

O inflaţie în scădere favorizează politica monetară relaxată a băncii naţionale, iar economiştii se aşteaptă ca BNR să menţină neschimbate dobânzile de politică monetară până cel puţin la mijlocul lui 2021.

Inflaţia pentru decembrie este estimată şi ea în scădere: atât Banca Naţională cât şi un număr de economişti estimează o inflaţie de 2,1% pentru finalul anului. Scăderea din acest an a inflaţiei, determinată de pandemie şi de consecinţele economice ale acestui şoc, ar putea fi însă urmată de o reaccelerare în 2021 în contextul redinamizării economiei reale şi perspectivelor de majorare pentru cotaţiile internaţionale la ţiţei.

"Date fiind perspectivele pentru evoluţia preţurilor de consum în trimestrele următoare ne aşteptăm la continuarea abordării acomodative a politicii monetare. Cu toate acestea, provocările din sfera stabilităţii financiare şi perspectivele de redinamizare a economiei (în contextul proximităţii campaniei de vaccinare, implementării programelor UE şi performanţei investiţiilor productive în perioada pandemiei) sunt factori care exprimă o atitudine mai prudentă în ceea ce priveşte utilizarea ratei de dobândă de referinţă (mai ales că inflaţia va accelera în 2021) şi acordarea de prioritate celorlalte instrumente de politică monetară", mai arată Rădulescu.

În ritm anual, datele pentru noiembrie evidenţiază decelerarea dinamicii anuale a preţurilor la bunuri alimentare de la 4,34% în octombrie la 3,81% în noiembrie, minimul din ianuarie 2019. De asemenea, ritmul anual al tarifelor la servicii s-a temperat de la 2,85% în octombrie la 2,77% în noiembrie, cel mai redus nivel din luna mai. Pe de altă parte, dinamica anuală a preţurilor la bunuri nealimentare a accelerat de la 0,60% în octombrie la 0,78% în noiembrie, maximul din luna iulie.

"Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2020, preţurile de consum au crescut cu 2,68% an/an în medie. Preţurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare şi tarifele la servicii s-au majorat cu ritmuri medii anuale de 4,95%, 1,01%, respectiv 3,14%", mai punctează Rădulescu.

"Trei veşti foarte bune din economie!", a scris ieri pe Facebook şi Florin Cîţu, ministrul de finanţe şi premierul propus de PNL, privitor la datele publicate vineri de INS.

"1. Venitul mediu net a crescut în ocotombrie 2020 cu 7,3% faţă de octombrie 2019. 2. Rata inflaţiei a continuat să scadă în noiembrie 2020. (Inflaţia a) scăzut în toată guvernarea liberală din 2020. 3. Cifra de afaceri pentru sectorul industrie a recuperat pierderea cauzată de criza economică. Cea mai rapidă revenire după o criza economică din istorie. Am reuşit să stopăm declinul economic cauzat de pandemie. În 2021 este important să alocam resurse în buget în aşa fel încât economia să funcţioneze cu motoarele turate la maxim", a scris Cîţu.

Datele INS au arătat vineri faptul că, în octombrie, câştigul salarial mediu nominal brut a crescut în România cu 38 de lei comparativ cu luna anterioară, sau cu 0,7% mai mare, până la valoarea de 5.452 de lei. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut tot cu 0,7%, până la 3.343 lei. Suma este echivalentă cu 686 euro la cursul din luna noiembrie, în care s-au încasat banii, după cum punctează cursdeguvernare.ro.

Creşterea raportată în perioada de referinţă s-a datorat acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, INS menţionează că majorările au avut la bază activitatea anumitor agenţi economici, realizările de producţie sau încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), precum şi disponibilizările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.

Potrivit INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat, în octombrie, după cum urmează: cu 7%, în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 3% şi 5% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea echipamentelor electrice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.

Pe de altă parte, scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net s-au consemnat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului - cu 21,7%, în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-16,1%), respectiv în transporturi aeriene (-14,7%).

Totodată, au fost înregistrate diminuări între 3,5% şi 5,5% în alte activităţi extractive, captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi pe apă, respectiv între 1,5% şi 2,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, hoteluri şi restaurante, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+3,2%, ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%) şi în sănătate şi asistenţă socială (+0,1%).

Statistica oficială relevă faptul că, în octombrie 2020, comparativ cu aceeaşi lună din 2019, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,3%, iar în raport cu evoluţia preţurilor de consum indicele câştigului salarial real a fost 104,9%.

De asemenea, datele INS de vineri au indicat creşterea comenzilor noi în industria prelucrătoare pentru a doua lună consecutiv în octombrie. Evoluţia a fost determinată de majorarea componentelor bunuri de capital şi bunuri de folosinţă îndelungată, evoluţie care exprimă premise favorabile pentru dinamica investiţiilor productive şi consumului privat în trimestrele următoare, după cum mai arată Andrei Rădulescu.

Astfel, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut în octombrie faţă de luna septembrie cu 1,6%. Faţă de luna octombrie din 2019, cifra de afaceri din industrie a recuperat mai mult decât întreg declinul cauzat de criza Covid-19, fiind mai mare în octombrie 2020 cu 0,1% (vezi grafic evoluţia lunară a CA din industrie), indicând o revenire robustă a industriei româneşti, puternic integrată în lanţurile de aprovizionare ale industriei germane, care a continuat să evolueze solid în lunile octombrie-noiembrie. În termeni de evoluţie la 10 luni, cifra de afaceri din industrie a fost totuşi mai mică cu 8,6% faţă de performanţa din perioada ianuarie-octombrie 2019. Evoluţia în lunile mai-octombrie 2020 este una însă puternic superioară celei din mai-octombrie 2019, dat fiind faptul că luna aprilie a consemnat minimul activităţii economice pe fondul lockdown-ului.

"Cu toate acestea, comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub ritmul potenţial pentru a şaptea lună consecutiv în octombrie, în contextul tranziţiei spre un nou ciclu economic, determinată de incidenţa pandemiei coronavirus, un şoc fără precedent în perioada postbelică. Astfel, ritmul anual al comenzilor noi în industria prelucrătoare a fost pozitiv pentru a doua lună la rând în octombrie (6%). Se evidenţiază majorarea comenzilor noi de bunuri de capital pentru a treia lună consecutiv cu 9,1% an/an, evoluţie care confirmă intrarea industriei într-un nou ciclu. Totodată, comenzile noi de bunuri de folosinţă îndelungată s-au majorat pentru a cincea lună consecutiv în octombrie, cu 27,3% an/an, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare. De asemenea, comenzile de bunuri intermediare au crescut pentru a doua lună la rând în octombrie, cu 2,5% an/an. Pe de altă parte, comenzile de bunuri de uz curent s-au diminuat pentru a noua lună consecutiv în octombrie, cu 14,8% an/an", mai arată economistul.

Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2020, comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 7,1% an/an, evoluţie venită pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent.

Cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare din perspectiva evoluţiei comenzilor noi în primele 10 luni din 2020 au fost: farmaceutică (2,9% an/an), calculatoare şi produse electronice şi optice (3,3% an/an) şi echipamente electrice (5,1% an/an).

La polul opus, cele mai severe ajustări ale comenzilor noi au fost înregistrate de ramurile: alte mijloace de transport (14,2% an/an), textile (16,2% an/an), metalurgică (16,3% an/an) şi îmbrăcăminte (22,7% an/an).