Inflaţia din Spania a încetinit, în luna iunie, atingând un nivel inferior ţintei de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană (BCE), informează Bloomberg, menţionând că aceasă evoluţie reprezintă o mică victorie pentru oficialii BCE care încearcă să ţină sub control creşterile costurilor în întreaga zonă euro.
Preţurile de consum din Spania au crescut cu 1,6% în iunie 2023, în ritm anual, după ce, în mai, urcaseră cu 2,9%. Nivelul mai redus din luna curentă s-a datorat atenuării creşterilor costurilor cu energia şi alimentele, potrivit Institutului de Statistică al ţării (INE). Acesta este cel mai slab ritm al inflaţiei atins în Spania, în ultimii doi ani.
"Cred că evoluţia inflaţiei de bază este extrem de relevantă în circumstanţele actuale", a declarat recent vicepreşedintele BCE Luis de Guindos pentru Bloomberg Television.
În Spania, inflaţia de bază, care măsoară evoluţia preţurilor unui coş de bază diferit de cel din zona euro, a încetinit la 5,9% în iunie, de la 6,1%.
În contextul dat, Ana Andrade, economist la Bloomberg Economics, spune: "Ar fi prematur să declarăm victoria asupra inflaţiei. Pe măsură ce efectele de bază favorabile se vor estompa în lunile următoare, rata inflaţiei va creşte din nou în mod constant, până aproape de 4% la sfârşitul anului. Abia la jumătatea anului 2024, obiectivul de 2% al BCE va fi atins în mod durabil".
Ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, a declarat săptămâna trecută că este posibil ca Spania să nu aibă nevoie de mai multe majorări ale ratelor dobânzilor, deşi a recunoscut că, în acest sens, BCE "priveşte Europa ca pe un întreg".
Amintim că, în luna mai, inflaţia de bază în zona euro a fost de 6,1%, în scădere de la 7% în aprilie, dar cu mult peste ţinta BCE, de circa 2%.
În acest context, zilele trecute, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat: "Inflaţia în zona euro este mult prea mare şi se pare că va rămâne aşa pentru o perioadă lungă de timp.
Această persistenţă este provocată de faptul că inflaţia îşi face simţite efectele în economie în faze, pe măsură ce diferiţi agenţi economici încearcă să transfere costurile pe seama celorlalţi".
Christine Lagarde subliniază că, în condiţiile în care inflaţia în zona euro este încă mult prea ridicată, BCE trebuie să continue să înăsprească politica monetară şi să evite să declare victoria în lupta cu preţurile de consum.
La data de 15 iunie, Banca Centrală Europeană a revizuit în creştere estimările sale privind inflaţia în zona euro, în următorii trei ani, şi a informat că se aşteaptă ca până la finalul lui 2025 creşterea preţurilor să rămână peste ţinta sa de 2%. BCE se aşteaptă acum ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,4% în 2023 şi la 3% în 2024, după ce, în martie, estima un nivel de 5,3% pentru anul acesta şi de 2,9% pentru anul viitor. În 2025, inflaţia ar urma să ajungă la 2,2%, susţine BCE, care anterior preconiza un nivel de 2,1%.
Luna aceasta, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat că Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorarea dobânzilor pentru scăderea inflaţiei, iar guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele pentru a sprijini eforturile BCE. "Trebuie continuată înăsprirea politicii monetare pentru a readuce inflaţia la ţinta BCE de 2% în timp util", consideră FMI.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, la data de 15 iunie, să majoreze dobânda de referinţă cu 25 de puncte de bază, aceasta fiind a opta creştere succesivă determinată de lupta împotriva inflaţiei ridicate. Rata dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare marginală şi facilitatea de depozit au fost majorate la 4%, 4,25%, respectiv 3,50%.
Ca să reducă inflaţia spre ţinta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 400 de puncte de bază, de la zero la mijlocul lui 2022. Acesta este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare a BCE.
Analiştii aşteaptă o nouă majorare a dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază în iulie sau septembrie.
------------------
Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primele trei luni ale acestui an, potrivit Eurostat. Datele oficiale arată că PIB-ul zonei euro a înregistrat o scădere cu 0,1% în perioada ianuarie-martie 2023, după o evoluţie similară în trimestrul al patrulea din 2022.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.06.2023, 12:24)
Ar fi bine daca ar fi asa.
Numai ca guvernul a demis directorul INE anu trecut, nu "colabora" cu guvernul.
Asa ca a pus altu care a schimbat modul de calcul al inflatie (a schimbat procentajul componentelor, mancarea/alimentele si chiria care au crescut mai mult acum au in procentaj mai mic in lista).
Adica date masluite.
Prin lege trebuia sa mentina ambele liste pt un an si atunci se vedea diferenta.
Dar curat murdar coane Fanica
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.06.2023, 12:28)
Plus ca au "blocat" pretul gazului care se utilizeaza la productia de energie electrica.
Nu se ia in calcul, iar platitorii de taxe platesc subventii fara numar pt elictricitatea subventionata exportata in Franta si Portugalia.
Exceptia ibérica e o teapa pt spañoli
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.06.2023, 21:28)
Pai nu e mai bine sa le ia banii si nici sa nu isi dea seama ? De ce sa aiba dureri de cap ?