Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu o rată anuală de 5,25% în august 2021, peste aşteptările analiştilor, după un avans de 4,95% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,24%, după o creştere de 0,97% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Aceasta este cea mai mare creştere anuală a IPC din iunie 2018, în condiţiile în care aşteptările de pe piaţă indicau un avans anual de 5,2%. De la începutul anului 2018, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 3,7%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.
Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 2,7%, de la 2,33% în luna anterioară, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,05%, după un declin de 0,29% în iulie 2021, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 7,92%, de la 7,64%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,34%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 2,97%, de la 2,74% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,43%.
La nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 21,27%, după un avans de 18,08% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 2,72%. Preţul citricelor şi altor fructe meridionale a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 2,97%. Preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare scădere anuală, de 31,33%, pe fondul unei scăderi lunare de 7%.
Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 24,65%, pe fondul unei stagnări lunare, iar preţul gazelor naturale a crescut cu 20,55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 14,1%, de la 13% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,8%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a accelerat creşterea anuală până la 4%, de la 3,8%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,18%, conform raportului de la INS.
În primele opt luni ale anului, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,57%, iar dacă media lunară se va menţine până la sfîrşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 6% în septembrie 2021 şi de 7,1% în decembrie 2021, semnificativ peste ultima prognoză a BNR, de 5,6%.
În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din august 2021 a scăzut cu 45% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.09.2021, 09:46)
de vina e peee-seeee-deeeee.........nu-i asa robotel?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.09.2021, 10:51)
nu esti la gradinita ? aici posteaza oameni mari !
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de antonim în data de 10.09.2021, 10:57)
Oameni mare care fredoneaza necontenit marotele propagandei Securiste. Dupa 2 ani de guvernare securista au aparut si nesperatele rezultate. Sa va fie de bine!!!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.09.2021, 17:14)
Domnule Rechea, cum adica peste asteptari?
Asteptarile mele erau inflationiste!
Este un fenomen normal!
Atat timp cat avem "deflatie", sau inflatie procentuala mica, sa se acumuleze in viitor tensiuni de crestere a inflatiei.
Oricum o sa inceapa timid si bnr-ul cu sterilizarea masei menetare din piata pentru a aplatiza / mentine scazut exponentialitatea Murilor ce alearga salbatic.
semnat comentuir "Cretine"
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.09.2021, 08:55)
BNR doarme în bocanci. De ce nu mărește dobânzile? Face jocul lui Catu și Iohanis. Vom rămâne săraci lipiți. O sa ne bucuram de acești conducători pe care ii meritam.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Stelian în data de 12.09.2021, 18:37)
E un trend general - banca centrala monetizeaza direct deficitele guvernamentale, sau indirect suprima dobanzile. si in acelasi timp ajuta companiile- zombie sa se imprumute ieftin "ca sa nu avem somaj".
iar omul de rand care pune deoparte pierde prin inflatie - adica plateste fara sa isi dea seama, fix dobanda de care sunt scutiti complet artificial datornicii individuali, privati si publici.
In asta consta dislocarea pe care o antreneaza ratele real-negative.
Poate suna a rant, dar: din partea mea, sa si coboare rata sub 1% daca mai vor, sa "duduie" economia, sa ploua cu confetti lipsit de valoare, ceea ce risca sa devina leul. E la indemana oricui sa se apere de inflatie.