Inflaţie peste aşteptări, analiştii ne spun să reducem cheltuielile

Inflaţia creşte într-un mod galopant de la lună la lună, iar preţurile tot mai mari se resimt din ce în ce mai mult în buzunarele consumatorilor.

Cifrele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) au depăşit estimările analiştilor în ceea ce priveşte nivelul inflaţiei, specialiştii preconizând că urmează o perioadă lungă de preţuri crescute. În acest context, economiştii avertizează populaţia să-şi reducă cheltuielile acolo unde se poate şi să facă economii.

Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut mult peste aşteptări şi în aprilie 2022, înregistrând o rată anuală de 13,8%, cea mai mare din ianuarie 2004, după ce, în luna precedentă, nivelul inflaţiei era de 10,2%, pe fondul unei majorări lunare de 3,7%, conform datelor INS. Aşteptările din piaţă indicau o accelerare a creşterii anuale a inflaţiei până la 11,2%.

În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 7,4%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 13,5% în aprilie 2022, de la 11,2% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 2,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare au avut o creştere anuală până la 16,4%, de la 10,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 5,5%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 7,1%, de la 6,5% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,9%, potrivit INS.

Cifrele publicate de Statistică arată că, la nivelul produselor alimentare, preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 41,8%, după un avans de 36,5% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 4%, iar preţul uleiului şi-a accelerat creşterea anuală până la 38,2%, de la 32,3%.

Preţul uleiului comestibil a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 5,6%.

Tariful gazelor naturale se confruntă cu cel mai mare salt anual în categoria produselor nealimentare, de 85,3%, după o majorare de 46,5%, pe fondul unei majoraări lunare de 26,5%, iar preţul energiei termice a crescut cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Costul combustibililor şi-a accelerat creşterea anuală până la 35,7%, de la 34,2% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,7%.

Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 1,1% în ultimele 12 luni, iar dacă media lunară se va menţine până la sfârşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 15,4% în iunie 2022, 16,8% în septembrie 2022 şi de 17,7% în decembrie 2022.

În urma noii majorări a inflaţiei, puterea de cumpărare a leului din aprilie 2022 a scăzut cu 50,6%, sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

Ieri, după publicarea inflaţiei, dobânda pe scadenţa la zece ani pentru statul român a urcat la 8,06%, maximul înregistrat din 2009 şi până în prezent.

Banca Naţională a României a aprobat, zilele trecute, un nou raport asupra inflaţiei - ce va fi prezentat astăzi -, care actualizează scenariul său cu privire la evoluţia preţurilor de consum.

Scenariul actualizat arată o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, pe întreg orizontul de prognoză (opt trimestre). Astfel, se preconizează că inflaţia va continua să crească mai accelerat în trimestrul al doilea din 2022 şi să scadă doar treptat în următoarele patru trimestre, rămânând semnificativ crescută, peste intervalul ţintă de 2,5% plus/minus 1%, ca urmare a unui impact suplimentar al factorilor care amplifică în prezent creşterea preţurilor, inclusiv a celor legate de războiul Rusia-Ucraina. Potrivit BNR, inflaţia nu va reveni la niveluri de o cifră până în al doilea semestru din 2023.

"Determinante pentru noua perspectivă a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat substanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor energiei pentru consumatorii casnici, dar se va evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din corecţii probabile ale cotaţiilor mărfurilor energetice", arată BNR.

Banca centrală mai adaugă faptul că "deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria".

Pe fondul inflaţiei care creşte constant, BNR a majorat ieri rata dobânzii cheie de la 3% la 3,75% pe an, ceea ce va creşte costul creditelor, care oricum se află la un nivel ridicat, cu un ROBOR care a sărit de 5%.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a afirmat, zilele trecute, într-o intervenţie televizată, că asistăm la un şoc care nu este de natură temporară, precum cel din pandemie: "Dobânzile cresc şi cresc destul de repede şi probabil că vom avea un ciclu mai lung de creştere a dobânzii de politică monetară". Potrivit acestuia, dacă inflaţia va continua să crească, BNR ar putea să majoreze dobânzile la toate şedinţele de politică monetară din acest an, ducând în final dobânda spre 6%. Economistul spune că există riscul ca inflaţia să rămână ridicată şi în 2023.

• MIRCEA COŞEA, PROFESOR DE ECONOMIE: "Creşterea ROBOR aduce mai multă inflaţie decât stăpâneşte"

Deocamdată inflaţia nu s-a oprit, ea va mai creşte, atrage atenţia Mircea Coşea, profesor de economie. Specialistul avertizează că, practic, inflaţia la produsele alimentare de bază depăşeşte 20% şi sfătuieşte pe fiecare dintre consumatori să-şi gospodărească banii şi intenţiile de investiţii pe cât se poate. "Avem două elemente ale statului român care trebuie utilizate şi ele sunt folosite ori într-o manieră discutabilă, ori nu sunt utilizate deloc", subliniază economistul.

Acesta a adăugat: "Primul instrument este politica monetară pe care o pratică BNR, iar banca centrală a practicat-o, aşa cum scrie la carte - a ridicat rata dobânzii chei, doar că a ridicat-o prea târziu, iar explicaţia BNR este cinică: ne spune că a fost salvată marea populaţie a României de la inflaţie, sacrificând pe cei care au credite. Nu este aşa, pentru că împrumuturile au fost date şi celor cu activitate productivă, or creşterea ROBOR intră în costuri, apoi în preţurile produselor pe care le cumpărăm noi, chiar dacă nu avem credite. Aici este un cerc vicios - creşterea ROBOR aduce mai multă inflaţie decât stăpâneşte.

Al doilea instrument este reprezentat de politicile economice pe care trebuie să le practice guvernul. Aceste măsuri se referă la costuri. România este o ţară care are o structură depăşită din punct de vedere industrial, o structură manufacturieră care consumă multă energie, iar creşterea importantă a preţului energiei nu a putut fi asimilată în costuri, ea a dus direct la falimente. Acest cost foarte mare al energiei ar trebui cumva stopat, însă nu s-a făcut nimic în acest sens. Plafonarea preţurilor din energie nu a rezolvat problema, doar a amânat-o, aşa încât la toamnă ne putem trezi iar cu preţuri foarte mari, iar promisiunile ministrului Energiei legate de creşterea producţiei de gaz sunt pentru perioada 2023-2027. Nu s-a făcut nimic în acest timp pentru creşterea producţiei interne de gaz sau pentru producţia pe cărbune".

Mai sunt şi importurile de inflaţie pe care le face statul prin balanţa comercială, menţionează Mircea Coşea, adăugând: "Importând foarte mult - 70% din ceea ce mâncăm -, noi importăm inflaţia mondială, care creşte şi ea odată cu criza alimentară. Ar trebui ca Guvernul să facă aşa învât să reducă importurile, prin creşterea producţiei interne de alimente. Asta înseamnă să stimuleze procesatorii pentru a transforma recolta mare de materii prime pe care o avem în produse alimentare care să intre pe piaţă (făină, mălai etc.). Noi avem materie primă forte multă, dar nu avem procesare, nu mai avem fabrici de ulei, fabrici de zahăr - acestea sunt două domenii unde guvernul trebuie să ia măsuri imediate".

Economistul preconizează că, într-o lună-o lună şi ceva, vom avea o criză de lichiditate, adică populaţia nu va mai avea bani: "Crescând foarte mult cheltuielile populaţiei, scad veniturile, este puţin probabil că cei care au economii în bănci vor apela la aceşti bani, deci va scădea consumul în viitoarele luni, iar acest lucru este foarte grav. Scăderea consumului înseamnă scăderea ritmului de funcţionare a economiei per ansamblu.

Nu putem regla balanţa comercială pe reducerea consumului. Trebuie să reducem importurile, nu consumul".

• ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE LA BNR: "Scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară"

Preţurile din energie continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi, probabil, la sfârşitul trimestrului al doilea se va vedea o oarecare scădere a acesteia, consider Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. Acesta precizează, citat de Agerpres: "În mare, se repetă tabloul din martie, pentru că şi în martie a fost în România, ca în toată Uniunea Europeană, o explozie a preţurilor şi ne aşteptam ca acela să fie vârful şi chiar dacă va fi o creştere în aprilie să fie cam pe acolo.

Ei bine, am văzut o explozie nouă în aprilie, 13,76%. Foarte mare! Şi s-a produs o inversare faţă de martie, pentru că în martie, pentru prima dată după un an, preţurile alimentelor s-au scumpit mai mult decât preţurile produselor nealimentare şi credeam că începe o nouă serie cu preţuri mai scumpe la alimente decât la produsele nealimentare, dar nu s-a întâmplat aşa. Sigur că avem un record nou la preţurile cartofilor. Pâinea, de asemenea, are o scumpire semnificativă, uleiul este în ritmul lui normal - s-a dus foarte sus. Până şi margarina a crescut foarte mult. Deci, creşteri mari şi la produsele alimentare, dar nu generalizate. Merg în continuare creşteri pe «lebedele negre». Surpriză la produsele nealimentare! Sigur că pachetul fundamental este compus din combustibili, o creştere foarte mare, energie termică şi gaze, dar revine scumpirea la electricitate în aprilie pe lună, care influenţează scumpirea pe 12 luni. Electricitatea ieşise din ritm. Electricitatea a avut două luni de creştere cu minus şi acum a sărit....O concluzie pe întregul tablou este că energia continuă să alimenteze inflaţia peste tot în lume şi la noi la fel. Spre deosebire de alte ţări care au avans în a transforma criza energetică în tranziţie energetică, noi deocamdată plutim în metafizică, pentru că realitatea este departe de proiecţii. Mai exact, realitatea este mult în urma proiecţiilor".

Adrian Vasilescu a subliniat că, "în faţa acestui tablou, Banca Naţională a recurs la o mişcare drastică şi a majorat dobânda de politică monetară".

Potrivit acestuia, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general "pot fi lovite cu politica monetară".

• CONSTANTIN RUDNIŢCHI, ANALIST ECONOMIC: "Trebuie să ne gestionăm banii mai cu prudenţă"

O cifră a inflaţiei de 14 procente în luna aprilie este foarte mare şi ne arată că "deja gluma s-a îngroşat", subliniază Constantin Rudniţchi, analist economic. "Cifrele vorbesc de la sine - sunt afectate toate palierele de consum, este clar că avem o problemă a preţurilor. BNR nu ne dă foarte multe motive de optimism şi va trebui să rezistăm în aceste condiţii", este de părere acesta.

Constantin Rudniţchi ne-a precizat: "Pentru consumatorul persoană fizică, cuvântul de ordine este prudenţa.

Trebuie să fim mult mai atenţi la ce cumpărăm şi la preţurile produselor. Dacă ştim că preţul gazului a crescut cu 85%, atunci trebuie să fim atenţi la consum, trebuie să încercăm să dăm temperatura de încălzire a camerelor poate cu 1-2 grade mai puţin. La fel vom proceda cu energia electrică, în ideea de a consuma mai puţină electricitate. Cât priveşte combustibilul, ne putem gândi ca 1-2 zile pe săpămână să mergem cu mijloacele de transpotrt în comun. La alimente, preţurile nu au crescut la fel de mult ca tarifele din energie, dar totuşi ne uităm şi la aceste costuri. Poate ar trebui să micşorăm cantitatea de consum, în anumite limite desigur. În ţările occidentale au apărut produse la preţuri de dinainte de inflaţie, dar în cantităţi mai mici. Concluzia este că trebuie să ne gestionăm banii mai cu prudenţă. Nu este simplu, dar aceasta este economia de piaţă. Referitor la venituri, fie muncim mai mult, fie negociem o creştere de pachet salarial, pentru că firmele au nevoie de oameni şi este posibil să dorească să negocieze".

• DEPUTATUL IONEL DANCĂ: "Guvernul trebuie să ia măsuri şoc, cum ar fi reducerea TVA la 10%"

Banca Naţională a României a fost lăsată singură în lupta cu inflaţia, susţine deputatul Ionel Dancă. El a precizat, într-o intervenţie la RFI, că statul trebuie să ia măsuri şoc în lupta cu scumpirile, cum ar fi reducerea TVA la 10%: "Este un gest disperat al BNR de a tempera inflaţia. Vine ca urmare a faptului că în mod normal, acest val de scumpiri ar fi trebuit gestionat împreună de Guvern şi de către Banca Naţională, respectiv şi pe partea fiscală şi de măsuri administrative Guvernul ar fi trebuit să intervină mai devreme şi BNR de asemenea să aibă o acţiune concertată împreună cu Guvernul în privinţa asta".

Ionel Dancă consideră: "În primul rând, ar fi trebuit să acţioneze mult mai devreme, pentru că dacă chiar la începutul acestui val de scumpiri, generat în principal de preţurile din energie şi utilităţi, Guvernul ar fi acţionat în sensul reducerii taxelor şi accizelor, deci pe partea de fiscalitate, care este în curtea Guvernului, şi nu ar fi optat doar pentru acea formulă complicată de plafonare şi compensare, atunci preţurile din energie ar fi fost mai mici, ca urmare a reducerii taxelor şi accizelor şi aceste preţuri nu s-ar mai fi transmis în întreaga economie. Acum, însă, este un pic cam târziu pentru a mai reveni la o astfel de politică şi ar trebui acţiuni şoc din partea Guvernului, care să reducă preţurile din economie, un pachet de măsuri care să reducă TVA, să reducă accizele, practic ce încasează statul din preţurile pe care le plătesc românii şi acest lucru ar avea un efect semnificativ şi imediat asupra inflaţiei".