ING: PIB-ul României ar putea ajunge la 700 miliarde euro în următorii 10 ani

ING Bank România anunţă aniversarea a 30 de ani de activitate pe plan local, ocazie cu care, macroeconomiştii băncii au realizat o radiografie a evoluţiei principalilor indicatori economici în ultimii 30 de ani.

Potrivit unui comunicat la redacţie, raportul "30 x 30" realizat de ING, urmăreşte evoluţia economiei şi a societăţii româneşti din 1994 până în prezent, a direcţiilor de dezvoltare şi a factorilor principali ce au determinat schimbările profunde din aceşti ultimi 30 de ani, dar şi unele estimări pentru următorii zece ani.

Economia României ar putea să se dubleze în următorii zece ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de creştere de 3.0 - 3,5% pe an şi o inflaţie medie similară. Una dintre condiţiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbţia şi utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arată raportul "30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING", lansat astăzi de ING Bank România.

"Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investiţiile străine şi aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creştere economică accelerată în ultimele trei decenii. În ritmul unei creşteri reale a PIB de 3.0 - 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla şi ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană", a declarat Valentin Tătaru, Economist-Şef, ING Bank România.

Raportul ING Bank România arată că, în ultimii 30 de ani, creşterea economică a României a reuşit să conducă la performanţe notabile prin comparaţie cu cele ale altor state europene.

Tranziţia către economia de piaţă în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 şi 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creştere medie anuală de 6,1%), criza financiară şi recuperarea economică ulterioară (2009-2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) şi revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei româneşti din ultimele trei decenii. Analiza ING arată că după anul 2000 veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut într-un ritm superior veniturilor din muncă. Astfel, intrarea în Uniunea Europeană a adus prosperitate în special proprietarilor de capitaluri şi investitorilor în imobiliare.

În ultimii 30 de ani, salariul mediu net a crescut de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro anul acesta. Numărul de angajaţi din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat şi a migraţiei externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariaţi din economie fost înregistrat în 2011, când pe piaţa muncii s-au resimţit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajaţi. Anul acesta, efectivul salariaţilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariaţi la jumătatea anului curent.

Datele raportului ING Bank arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în acest an.

Si educaţia şi sănătatea, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanţarea acestor domenii s-a reflectat şi în evoluţia indicatorilor de performanţă aferenţi.

Mai exact, în anul 1994, rata analfabetismului funcţional pentru absolvenţii de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluţii nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea. Anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE, cu o alocare de 4,3% din PIB în România, faţă de 4,8% media UE.

În schimb, în sectorul sănătăţii, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB, în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranţa de viaţă a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

Şi numărul de locuinţe a crescut cu 25% în ultimii 30 de ani, o creştere constantă, care consemnează peste 9,7 milioane de locuinţe, cu 25% mai mult decât în 1994. Pe lângă numărul locuinţelor, a crescut şi dimensiunea acestora. De la o suprafaţă medie de 34 metri pătraţi/locuinţă în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătraţi în 2023, adică cu 43% mai mult faţă de 1994.

În Bucureşti, timpul mediu pentru achiziţionarea unei locuinţe de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj Napoca de 12 ani, în comparaţie cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta, se arată în raportul ING.

Transformările prin care a trecut România în anii de tranziţie a economiei de la una centralizată la o economie de piaţă, văzute din perspectiva economiştilor ING Bank prezintă tabloul evoluţiei economiei şi a societăţii româneşti în ultimii 30 de ani şi ilustrează o poveste despre adaptare, rezilienţă şi lecţii învăţate în călătoria spre un nivel de trai mai bun.