INS: Capacitatea de cazare turistică, cu 6,2% mai mare în trimestrul trei, faţă de aceeaşi perioadă din 2020

Capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de primire turistică a fost, în trimestrul al treilea din 2021, cu 6,2% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, transmite Agerpres.

În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile au deţinut o pondere de 60,6%, pensiunile agroturistice 13,3%, pensiunile turistice 9,5%, vilele turistice 4,8%, hostelurile 3,2%, motelurile 2,4%, campingurile 2%, iar celelalte tipuri de structuri de primire turistică având funcţiuni de cazare turistică 4,2%.

Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 47,1% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (32,6%), cu 2 stele (14,4%), cu 5 stele (4,4%), cu o stea (1,4%) şi de cele neclasificate (0,1%).

Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţin judeţele: Constanţa (25,1%), Braşov (8,3%), Bucureşti (6,9%), Vâlcea (4,1%), Bihor (3,9%), Prahova (3,8%), Cluj (3,5%), Suceava (3,4%), Sibiu (3,2%), Mureş (2,8%), Maramureş şi Caraş-Severin (fiecare cu câte 2,5%).

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare turistică în trimestrul III 2021 a fost de 4.236.800, din care 3.815.300 sosiri ale turiştilor români (90,1%) şi 421.500 ale turiştilor străini (9,9%). Numărul total de sosiri a crescut cu 40,6% faţă de perioada similară a anului precedent.

Pe categorii de clasificare, din numărul total de sosiri ale turiştilor români cazaţi, 51,9% au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, urmând cele cu 4 stele (28,7%), cu 2 stele (13,7%), cu 5 stele (2,8%), cu o stea (2,5%) şi cele neclasificate pe stele (0,4%).

Sosirile în hoteluri au reprezentat 68,4% din numărul total de sosiri, 66,6% reprezentând sosiri ale turiştilor români cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri turişti români şi 84,3% sosiri turişti străini cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri străini. Turiştii străini s-au cazat în hoteluri cu 4 şi 3 stele, în proporţie de 80,5%.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a fost de 10.566.300, din care 9.676.800 înnoptări turişti români (91,6%) şi 889.500 înnoptări turişti străini (8,4%). Numărul total de înnoptări a crescut cu 35,5% faţă de perioada similară din 2020.

Pe categorii de clasificare, 50,3% din totalul înnoptărilor au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, 27,6% în structurile cu 4 stele, 15,3% în cele cu 2 stele, 3,5% în cele cu 5 stele, 2,9% cu o stea şi 0,4% în structurile neclasificate.

Cea mai mare parte a sosirilor turiştilor străini (78,3%), înregistraţi în trimestrul III 2021, a provenit din ţări situate în Europa. Înnoptările turiştilor străini proveniţi din ţări europene au reprezentat 75,7% din totalul înnoptărilor turiştilor străini.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în trimestrul III 2021 a fost în creştere cu 8,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Acesta a fost de 40,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la hoteluri 49,1%, vile turistice 39,8%, bungalouri 32,4%, hosteluri 28,1%, sate de vacanţă 27,9%, pensiuni turistice 27,3%, căsuţe turistice 26,8%, pensiuni agroturistice 26,0%, spaţii de cazare pe nave 25,8%, popasuri turistice 24,4% şi sub 24% la celelalte tipuri de structuri de primire turistică.

Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din: Constanţa (58,4%), Bihor (51,6%), Ialomiţa (46,0%), Mehedinţi (45,3%), Brăila (45,0%), Vâlcea (44,9%), Covasna (43,0%), Iaşi (42,6%), Mureş (41,4%), Caraş Severin (40,9%), Sibiu (40,1%), Suceava (38,8%), Bucureşti (35,8%), Tulcea (35,4%), Cluj (34,1%), Prahova (33,5%), Harghita (32,8%), Braşov (32,5%), Alba (31,9%), Argeş (31,7%), Timiş (30,4%) şi Arad (30,3%).

Zona turistică Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea) au avut ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare turistică în funcţiune.

Durata medie a şederii pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare a fost de 2,5 zile, aproximativ la acelaşi nivel faţă de cea din trimestrul III 2020. Valori mai mari s-au înregistrat la hanuri (3,7 zile), campinguri (3,2 zile), sate de vacanţă (2,9 zile), bungalouri ( 2,8 zile) şi hoteluri (2,7 zile).

Pe zone turistice, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în zona staţiunilor balneare (4,1 zile), urmată de staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) (3,8 zile).

Pentru turiştii români, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în staţiuni balneare (4,1 zile) şi staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) - (3,8 zile).

Pentru turiştii străini, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în staţiunile balneare (3,6 zile) şi în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa) - (3,3 zile).