Intervenţia Franţei în Mali - o nouă dimensiune internaţională

• UPDATE 14:30: Unul dintre românii răpiţi în Algeria este în siguranţă

Unul dintre românii răpiţi în Algeria este în siguranţă, potrivit surselor de presă.

Acesta a fost eliberat alături de doi filipinezi.

---

Intervenţia Franţei în Mali a căpătat ieri o nouă dimensiune internaţională, odată cu luarea de ostatici la un complex pentru gaze din Algeria, organizată ca represalii faţă de atacul aerian şi terestru al militarilor francezi împotriva unor fiefuri islamiste în Mali.

La începutul săptămânii, islamiştii stabiliţi în nordul statului Mali au anunţat că vor "lovi inima Franţei". "Franţa a atacat islamul. (...) În numele lui Allah, noi vom lovi inima Franţei", a declarat pentru AFP Abu Dardar, un oficial din cadrul Mujao. Intervievat cu privire la locul în care "inima" Franţei va fi lovită, Abu Dardar, a afirmat: "Oriunde. La Bamako, în Africa şi în Europa".

Treizeci şi cinci de ostatici şi cincisprezece răpitori au fost ucişi, ieri, în urma unui raid aerian al armatei algeriene asupra unui complex de exploatare a gazelor naturale, situat în sudul Algeriei, relatează Al Jazeera.

Aproximativ 41 de persoane, printre care şi un român, au fost luate ostatice, la complexul gazeifer In Amenas, de către o grupare care solicită încetarea intervenţiei militare a Franţei în Mali. Potrivit răpitorilor, armata algeriană a atacat, în timp ce aceştia încercau să mute ostaticii. Opt luptători ar fi fost, de asemenea, ucişi. Surse locale au declarat pentru Reuters că opt ostatici străini şi şase răpitori au murit în urma atacului. Liderul grupării, Abu el-Baraa, s-ar afla printre cei ucişi.

Ostaticii provin din unsprezece ţări, respectiv Norvegia, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, România, Columbia, Thailanda, Filipine, Irlanda, Japonia şi Germania, declarase acesta pentru Al Jazeera. Un oficial al forţelor de securitate algeriene a afirmat, sub protecţia anonimatului, că 25 de ostatici, între care doi japonezi, au reuşit să evadeze. Printre captivii rămaşi în viaţă s-ar număra doi americani, trei belgieni, un japonez şi un britanic.

Autorităţile algeriene au refuzat să negocieze cu răpitorii, despre care au afirmat că ar fi fost în jur de 20.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat că ţara noastră se află printre cele ale căror cetăţeni au fost reţinuţi ostatici în Algeria se află şi România, potrivit autorităţilor algeriene, şi a anunţat că ambasadorul algerian la Bucureşti a fost convocat pentru a se stabili cea mai bună formă de cooperare. "În legătură cu evenimentele derulate în Algeria, aş vrea să vă informez că în cursul dimineţii de ieri Ambasada României la Alger a informat Centrala MAE cu privire la desfăşurarea unor evenimente de tip armat în zona de Est a Algeriei, la frontiera cu Libia, unde se află un complex petrolier operat de o companie multinaţională. Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţile algeriene şi misiunile diplomatice acreditate la Alger, a rezultat că un număr neprecizat de cetăţeni din mai multe state, printre care şi România, angajaţi ai companiei, sunt ţinuţi ostatici de iniţiatorii atacului armat", a declarat Robert Cazanciuc, secretarul general al MAE.

Urmare a informării primite de la Alger, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a decis constituirea la nivelul ministerului a celulei de criză care se află în contact permanent cu autorităţile române competente, a precizat domnia sa.

"Ambasada României la Alger face parte dintr-un grup de monitorizare şi sprijin constituit la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la Alger. Ambasadorul algerian la Bucureşti a fost convocat la MAE pentru a stabili cele mai adecvate forme cooperare", potrivit lui Robert Cazanciuc, care a menţionat că nu poate oferi detalii suplimentare şi că face un apel pentru tratarea subiectului "cu oarecare înţelegere" în presă.

"Având în vedere specificul cazului, precum şi faptul că principala preocupare a autorităţilor româ­ne este siguranţa cetăţenilor, în acest moment nu putem furniza detalii suplimentare. Facem un apel la dumneavoastră, ca de fiecare dată în situaţii de criză, la a trata acest subiect cu o oarecare înţelegere. Nu este doar un apel formal, chiar este important ca informaţiile difuzate să parvină doar din surse oficiale pentru a nu periclita formele de sprijin în această situaţie", a conchis oficialul MAE.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a declarat, că s-a constituit o celulă de criză în legătură cu răpirile din Algeria, la nivelul instituţiilor abilitate din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, potrivit surselor de presă. Domnia sa a explicat că astfel de măsuri sunt luate în situaţii excepţionale în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Complexul gazeifer In Amenas este operat de către compania britanică "BP", cea norvegiană "Statoil" şi cea algeriană "Sonatrach". Autorităţile occidentale au considerat că operaţiunea de salvare a ostaticilor trebuie să fie condusă de către armata algeriană.

• Intervenţia Franţei în Mali, cauza atacului

Luarea de ostatici de ieri vine ca un răspuns la intervenţia militară a Franţei în Mali, care are drept scop stoparea avansului luptătorilor islamişti, care au ajuns să controleze jumătatea nordică a statului african, şi îndepărtarea acestora. În luna ianuarie a anului trecut, o grupare de tuaregi, locuitori nomazi ai deşertului Sahara, a început o luptă pentru independenţa regiunii Azawad situată în nordului Mali, reuşind să preia controlul acesteia. Preşedintele ţării, Amadou Toumani Toure, a fost îndepărtat, în urma unei lovituri de stat, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale, fiind acuzat că nu a reuşit să pună capăt insurgenţei tuaregilor. Acestora li s-au alăturat, în lupta împotriva armatei din Mali, islamişti asociaţi al Qaeda. Spre sfârşitul lunii iunie, însă, cele două tabere au început să se lupte între ele, islamiştii reuşind ca, pe parcursul a trei săptămâni, să îi îndepărteze pe tuaregi din principalele oraşe din regiunea nordică a ţării, pentru ca, apoi, să înceapă să avanseze către capitala Bamako, situată în sudul Mali.

În condiţiile în care armata ţării nu a reuşit să stopeze acest avans, preşedintele interimar, Dioncounda Traore, a solicitat ajutorul Franţei, ale cărei trupe au lansat un atac aerian asupra rebelilor, pe 11 ianuarie. Pe lângă efectuarea de raiduri aeriene, armata franceză a trimis şi trupe la sol, alcătuite din aproximativ 1.700 soldaţi. Ajutorul acordat de autorităţile de la Paris are la bază şi interesele pe care acestea le au în Mali şi în regiunea Africii de Vest, potrivit Stratfor. Mali cultivă cantităţi importante de bumbac, iar Coasta de Fildeş, de cacao, în timp ce Niger are resurse de uraniu, Mauritania, de aur, iar Algeria, de petrol şi gaze naturale.

Statul nord african, care, în general, este reticentă faţă de o prezenţă militară franceză în zonă, a permis Franţei să îi tranziteze spaţiul aerian, pentru a lansa atacuri în nordul Mali. Luarea de ostatici probabil va alimenta temerile autorităţilor algeriene că o intervenţi în Mali ar duce la o reluare a activităţii al Qaeda în regiune.