INVESTIŢII PERSONALE Care de privit, care de citit

Din când în când ne trece pe la ureche faptul că 2022 ar fi anul Caragiale. Asta înseamnă că vom fi asaltaţi de exegeze şi analize, publicări şi republicări, vorbe intense despre scriitor. Fiind născut în 1852, murind în 1912, Caragiale ar fi trebuit marcat de două ori în acest an, pentru că 170 de ani de la naştere şi, cu 60 mai puţini, 110 ani de la moarte. Sau 10 ani de la centenarul trecerii sale în eternitate. Nu există o Zi Caragiale, decretată de Parlamentul de la Casa Poporului, ci există 365 de zile Caragiale, uneori chiar 366, nedecretate de cineva, dar larg practicate. Când vorbim de Caragiale, subliniem actualitatea sa, că parcă a scris acum, deşi a făcut-o cu un secol în urmă. Acum chiar mai mult de un secol. Şi nu a fost un vizionar, el nu a scris despre lucruri ce aveau să se întâmple mai târziu, chiar şi peste un secol, ci surprindea în sarcasmul său ucigător societatea românească în care şi-a trăit viaţa, din 1852, până în 1912. Şi nici măcar nu a prins mari evenimente ale secolului XX. Îşi începe activitatea de jurnalist în preajma Independenţei şi o continuă într-o perioadă de linişte şi prosperitate, în care se constituie partidele politice, în care societatea se modernizează din toate punctele de vedere. Mărturia sa este esenţială pentru a înţelege ce se petrecea atunci, dar nu ne poate spune de ce, peste un secol şi mai bine, suntem la fel, ba chiar mai penibili.

Obiectele Caragiale au reprezentat un domeniu de succes la licitaţia "Clasic şi contemporan în literatura românească", derulată recent de casa Historic. Astfel, prima ediţie, din 1889, a volumului "Teatru", s-a dat cu două mii de euro, dublu estimării sale. O carte de vizită cu adresa din Berlin, cu un amplu text manuscris pe spate, un mesaj pentru Paul Zarifopol, a primit 1,6 mii de euro, iar un set de şapte volume din "Operele" lui Caragiale a primit o mie de euro, tot dublul estimării.

Marele poet Mihai Eminescu, prietenul său uneori, concurentul lui Caragiale, a avut, inevitabil, mai mult succes în această licitaţie. Un exemplar din faimoasa primă ediţie a "Poesiilor", din 1884, a fost vândut cu şapte mii de euro, ceea ce este nici jumătate din estimarea minimă, de 15 mii. Maxim se spera la un 20 de mii. Cu doar 1,2 mii de euro s-a dat o colecţie de "Convorbirile Literare", de la primul număr, cel din martie 1870, până la numărul 24, cel din februarie 1871. Este perioada suficientă pentru a avea aici şi debutul lui Eminescu, adică numărul 4 din 15 aprilie 1870, la pagina 66, dar şi a doua sa apariţie, "Epigonii", în numărul 12 din 15 august 1870. Cu o mie de euro au fost vândute două volume, din 1883, ale almanahului Societăţii Social-Literare "România Jună", publicat la Viena. În această publicaţie a apărut, în 1883, pentru prima dată, "Luceafărul" lui Eminescu. Ulterior, acest cel mai lung poem de dragoste scris vreodată, are 392 de versuri, a fost publicat şi în "Convorbiri literare", şi de Titu Maiorescu, în volumul "Poesii", din 1884.

În licitaţia Historic au fost vândute mai multe numere din "Convorbiri literare", fiecare cuprinzând pagini esenţiale ale istoriei noastre şi, mai ales, ale istoriei literaturii. Cu 600 de euro s-a dat un set de 24 de numere din anii 1868-1869, printre care numărul 9 din 1 iulie 1868, cel cu comedia lui Alecsandri, "Cucoana Chiriţa la Paris", şi numărul 19 din 1 decembrie 1868, care cuprinde studiul critic al lui Titu Maiorescu, "În contra direcţiunii de astăzi a culturei române".

Anul 1 aprilie 1883 - 1 martie 1884, 12 numere din publicaţia "Convorbiri Literare", s-a dat cu 900 de euro. Găsim aici pagini uriaşe din literatura noastră: "Luceafărul", de Mihai Eminescu, la pagina 169 a setului, poezia "Glossă" dar şi "Somnoroase păsărele", "Pe lângă plopii fără soţ" sau "Ce te legeni...". De Ion Creangă avem o "Anecdotă" şi chiar o scriere de Veronica Micle, " M'am gândit".

O altă grupare de "Convorbiri literare", din martie 1869 în martie 1870, unde apar mai multe scrieri de Vasile Alecsandri, a primit 500 de euro. Tot atât s-a dat pe un set de numere de "Convorbiri Literare" din 1872-1873, în care se află nuvela "Sărmanul Dionis", dar şi poezia "Egipetul", de Eminescu. Vasile Alecsandri apare cu poemul istoric "Dumbrava Roşie" şi cu "Răsbunarea lui Statu-Palmă". Alţi 500 de euro au plecat pe un set de 12 "Convorbiri Literare", anul din 1 martie 1871, la 1 martie 1872. Aici aflăm mai multe poezii de Eminescu: "Mortua est!", "Îngerul de pază" şi "Noaptea...".

Urcăm în timp şi coborâm în preţ. 450 de euro a fost licitat pentru anul 1 aprilie 1886 - 1 martie 1887 din celebra publicaţie "Convorbiri Literare". Scrierile publicate pentru prima dată aici sunt poeziile "Să ştii", "Şi te urăsc", "Ah, fugi...", "Frumoasă, sfântă...", "Lui X..." "Visu cel din urmă", "Cu gândul..." şi "Scrisoare" de Veronica Micle, apărute în mai multe numere din această perioadă de intensă activitate a scriitoarei. Avem, de asemenea, "La steaua..." de Mihai Eminescu, în numărul 9 din 1 decembrie 1886, iar în numărul 11 din 1 februarie 1887 este publicat poemul "De ce nu-mi vii...".

Un singur număr din "Convorbiri Literare", cel din 1 decembrie 1874, în care a apărut prima dată poemul filosofic "Împărat şi proletar" de Mihai Eminescu, a fost vândut cu 300 de euro.

Să scoatem nasul din ziare şi să ne uităm în cărţi, mai ales acum, când vacanţa a venit cu trenul din Franţa, dar noi nu putem cărţile pe foc. Asta o făceau băieţii mult prea hotărâţi din Berlin, cei cărora le venea să scoată pistolul când auzeau de cultură. În 1933.

La licitaţia "Clasic şi contemporan în literatura românească", a casei Historic, s-au dat 1,2 mii de euro pentru "Oraşul cu Salcâmi" de Mihail Sebastian, ediţia din 1934, cu dedicaţie autografă pentru Ionel Dumitrescu. A fost singura carte a acestui autor, în schimb s-au dat mai multe manuscrise ale lui Mihai Sebastian: două mii de euro pentru o scrisoare de patru pagini trimisă din Paris lui Camil Petrescu în care îşi spune părerea despre "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", şi 1,4 mii pentru o altă scrisoare din Paris, Mihai Sebastian către Camil Petrescu, pur şi simplu. Altele au primit 800 sau, de două ori, 600 de euro. O carte poştală ilustrată cu castelul Bran, despre care aflăm că a fost trimisă, de la Eforie, de Mihail Sebastian lui Camil Petrescu, în 1938, a primit 500 de euro.

Multe minunăţii s-au vândut la licitaţia de la debutul vacanţei, cărţi cu sau fără dedicaţie, uimitoare manuscrise sau fotografii esenţiale şi scrisori, pentru Camil Petrescu, în special. Multe nu s-au vândut, dar pe toate le-aş fi văzut intrând, conform unei preempţiuni a statului român, prin instituţiile sale de cultură, în fondurile Muzeului Naţional al Literaturii Române. Cam toate, poate şi oferta cea mai scumpă, care a stat pe primul loc, la 7 mii de euro, alături de volumul princeps al lui Eminescu, celebrul alfabet ebraic al lui Jules Perahim, mapa de 22 de litografii semnate de autor, din 1974. Exemplarul 19 din 199.