INVESTIŢIILE ÎN START-UP-URI, ÎNCURAJATE PRIN LEGEA "BUSINESS ANGELS" Florin Jianu: "Ne aşteptăm ca 500 de companii să fie sprijinite cu 5-10 milioane de euro"

Investitori individuali ar putea să sprijine 500 de companii "tinere" cu 5-10 milioane euro, în primul an de la adoptarea legii "Business Angels", a estimat Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, prezent, ieri, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Potrivit legii adoptate recent, investitorul "business angel" este scutit de impozit pe câştigul obţinut din valorificarea investiţiei într-un start-up (diferenţa pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare), dacă transferul are loc după trecerea unui termen de trei ani de la dobândire.

Pentru a beneficia de prevederile legii, investitorul trebuie să intre în afacere în calitate de persoană fizică şi poate primi maxim 49% din SRL-ul în care investeşte.

Marius Ghenea, membru al grupului de lucru pentru Antreprenoriat din Coaliţia pentru Dezvoltarea României, a spus: "Este pentru prima oară când vorbim, în România, despre investitori individuali. Dacă ne uităm la Uniunea Europeană, în SUA, vedem că termenul de «business angel» este foarte cunoscut. Întreprinderile tinere, care au o vârstă de sub trei ani, generează 80% din noile locuri de muncă la nivel european".

Potrivit domniei sale, start-up-urile au foarte puţine opţiuni de finanţare, întrucât băncile le refuză pentru că nu prezintă garanţii.

Potrivit reglementării, un investitor privat poate investi într-o companie tânără între 3.000 de euro şi maxim 200.000 de euro.

Domnul Ghenea a mai precizat că investiţiile în start-up-uri sunt foarte riscante: "Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Este o investiţie foarte riscantă, într-o afacere la început de drum, ne punem speranţele şi banii în mâinile unui antreprenor în care credem. Sunt şi investiţii care pot să aducă şi randamente frumoase şi, în acest mod, putem să ajutăm la dezvoltarea business-ului din România, pentru că altfel banii care stau nu produc nimic".

Potrivit lui Marius Ghenea, o problemă care trebuie discutată este crearea cadrului de întâlnire între antreprenori şi investitori: "Cum se găsesc antreprenorul şi investitorul? De obicei, business angels nu prea se regăsesc în acelaşi cadru cu start-up-urile. În acest sens, legea incubatoarelor şi acceleratoarelor de afaceri ar putea fi complementară. Există deja acceleratoare şi incubatoare de afaceri şi reprezintă cel mai bun loc unde se pot întâlni, pentru că întâlnirea nu se întâmplă în mod natural", a punctat Ghenea.

În prezent sunt înregistrate la Registrul Comerţului 20.131 de companii SRL-D (debutante), având un ritm de înfiinţare de 1.000 de firme pe lună de la începutul anului, potrivit datelor prezentate de fostul ministru delegat pentru IMM-uri. Din totalul acestora, sunt în funcţiune 19.658 de firme, au fost închise 473 de SRL-D, iar 919 sunt în curs de înregistrare.

Marius Ghenea a apreciat că investiţiile de tip business angels se vor grupa pe zonele de afaceri cu potenţial mare de creştere şi care au nevoie de capital, precum cele din domeniile IT şi tehnologie, servicii sau turism.

Sub incidenţa legii Business Angels nu intră investiţiile realizate în societăţi care desfăşoară activităţi în domeniile bancar, asigurări şi reasigurări, piaţă de capital, intermedieri financiare, orice alte activităţi în domeniile financiar, tranzacţii imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri în domeniul imobiliar, dezvoltare imobiliară, jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de oţel, producţie sau comercializare de cărbune, construcţii de nave maritime şi fluviale, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante si psihotrope, consultanţă în orice domeniu.

• Oamenii de afaceri: "Ştampila va dispărea de la 1 iulie"

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României au spus, ieri, că au obţinut promisiunea Ministerului Finanţelor Publice să elimine ştampila din data de 1 iulie a acestui an, în condiţiile în care aceasta nu este folosită în multe ţări ale Uniunii Europene şi a fost eliminată şi din Republica Moldova.

Aceştia au precizat că ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici i-a încurajat să vină cu propuneri pentru simplificări şi pentru eliminarea aberaţiilor din zona administrativă. Ideile nu au întârziat să apară.

Printre exemplele date de oamenii de afaceri s-au numărat eliminarea condiţionării unei autorizaţii de construire de acordul vecinului sau modernizarea Trezoreriei, prin acceptarea plăţilor online şi a depunerii unei singure declaraţii pentru toate taxele datorate statului.

Omul de afaceri Dragoş Anastasiu consideră că ar trebui anunţate din timp controalele ANAF: "Dacă te duci şi controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane şi stai şi controlezi bonuri fiscale de 7 lei şi stai la discuţii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte ţări europene este la jumătate".

Florin Jianu a mai spus că sunt necesare reglementări noi şi în privinţa capitalului social minim al unei firme, care este prea mic în prezent, respectiv de 200 de lei: "Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care, prin lege, să se impună obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri. E foarte simplu de făcut acest lucru. Nu mai vorbim de înfiinţare. Dacă în Marea Britanie sau alte ţări este posibilă înfiinţarea unei firme în zece minute, cred că în era digitală e posibil acest lucru şi la noi", a subliniat Jianu.