Investiţiile Ursus de la Braşov - amânate de scăderea consumului de bere

Investiţiile în fabrica pe care o deţin la Braşov anunţate la începutul anului trecut de reprezentanţii companiei Ursus Breweries au fost amânate din cauza reducerii consumului de bere din România, susţin surse din cadrul fabricii. Numai prima etapă a acestui proiect de extindere a capacităţii de la Braşov era evaluat de companie la 13 milioane de euro.

Ursus Breweries anunţa anul trecut un plan important de investiţii care viza dezvoltarea în mai multe etape capacitatea de producţie a fabricii de la Braşov. Potrivit planului, capacitatea de producţie a fabricii din Braşov urmează să crească astfel de cinci ori. Planul de dezvoltare a fost recunoscut de Andrew Highcock, preşedintele Ursus Breweries, care a precizat decizia de creştere a capacităţii nu este legată de închiderea vreunei alte fabrici din ţară sau de relocarea vreunei alte fabrici în România.

Proiectul Ursus prevede creşterea capacităţii de producţie a fabricii de la Braşov la circa 5 milioane de hectolitri pe an, respectiv la 1.439 tone de "produs finit pe zi" de la capacitatea actuală de 297 tone pe zi. Această dezvoltare ar însemna o mărire a capacităţii de producţie de peste 4,8 ori. Proiectul de dezvoltare va avea şase faze şi se va derula pe 15 ani. Suprafaţa totală pe care se va desfăşura investiţia va fi de peste 47.000 de metri pătraţi, dintre care suprafaţa construită va ocupa 20.000 de metri pătraţi.

Ursus are fabrici la Buzău, Braşov şi Timişoara şi o unitate de producţie de capacitate mică la Cluj.

• Dublarea capacităţii în prima fază

În prima fază de dezvoltare a proiectului, capacitatea de producţie va creşte de la 297 de tone la 532 de tone pe zi. Ursus îşi propune ca în această etapă să dezafecteze şi să demoleze mai multe clădiri, să construiască un buncăr de borhot, să extindă capacitatea instalaţiei de filtrare şi a celei de tratare a apei brute, să instaleze o line de îmbuteliere în recipiente PET şi să instaleze un rezervor metalic pentru stocarea apei brute.

În etapa a doua capacitatea de producţie pe zi va creşte la 575 tone şi vor fi construite o serie de clădiri pentru stocarea materiilor prime. Faza a treia va presupune extinderea capacităţii de producţie la 748 de tone pe zişi o serie de alte construcţii şi investiţii complementare, iar în cea de-a patra etapă capacitatea de producţie va creşte la 1.007 tone pe zi. În acest stadiu vor fi instalate noi linii de fierbere şi rezervoare de stocare a apei şi va fi mărită capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate. Etapa a cincea va presupune atingerea unei capacităţi de producţie la 1.180 de tone pe zi, construirea unei noi linii de îmbuteliere şi alte investiţii conexe. În ultima etapă fabrica de la Braşov va ajunge să producă 1,439 de tone pe zi, echivalentul a 5 milioane de hectolitri de bere.

• Istorie de 121 de ani

Fabrica a fost înfiinţată în 1892 când concernul Friedrich Czell şi Fiii a cumpărat distileria Dârste şi a construit o nouă fabrică de bere. La înfiinţare, fabrica producea doar 14.000 de hectolitri pe an, aceasta cantitate fiind produsă acum în doar câteva zile. Afacerea a înflorit într-o asemenea măsură încât Alexandru Petit consemna în Monografia Braşovului din 1922 creşterea numărului de angajaţi la 130, precum şi creşterea productivităţii anuale de bere şi malţ la 40.000 de hectolitri şi respectiv 80-90 de vagoane.

Odată cu naţionalizarea din 1948, Fabrica de bere şi băuturi alcoolice Dârste şi-a schimbat numele în "Aurora". De atunci, fabrica a trecut printr-un proces continuu de retehnologizare şi dezvoltare, care a dus la mărirea capacităţilor de producţie, mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice. În anul 1995, fabrica Aurora SA a devenit, prin privatizarea prin metoda MEBO, o companie cu capital privat, integral 100% romanesc.

În 2004 Aurora SA a fost achiziţionată de către grupul SABMiller devenind parte integrantă din Ursus Breweries.