Iohannis a stabilit traseul legilor justiţiei: Comisia de la Veneţia - CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să trimită la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia. Preşedintele a lansat un apel către CCR să nu se grăbească şi să conlucreze cu organismul european, precizând că, după ce Curtea Constituţională se va exprima asupra actelor normative, va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o nouă reexaminare a celor trei legi de către Parlament.

Anunţul preşedintelui a reprezentat şi un atac la adresa PSD: "În toamna lui 2016 a fost campanie electorală pentru parlamentare şi PSD a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte şi miere şi au câştigat alegerile şi au ajuns la guvernare, dar a urmat cu totul şi cu totul altceva: a început asaltul asupra justiţiei din partea PSD. (...) La începutul anului 2017 au venit cu acea infamă OUG 13. Acea Ordonanţă am reuşit să o oprim împreună. Sute de mii de români de bună credinţă au protestat atunci în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiţiei a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au des­făşurat dezbaterile parlamentare au determinat în final foarte multă neîncredere. Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partenerilor externi. În forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu cores­punde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea, fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. (...) Într-o democraţie autentică, separaţia puterilor în stat înseamnă o colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituţii, dar mai ales echilibru şi controlul reciproc între acestea. Legile justiţiei au rol esenţial în punerea în aplicare a acestor principii. Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament într-o săptămână şi apoi natural au fost necesare mai bine de patru luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câştigat, dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate şi pe larg dezbătute. În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor jus­tiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă".

Preşedintele s-a declarat convins că judecătorii CCR îşi respectă statutul de garanţi ai supremaţiei Legii fundamentale şi de apărători ai democraţiei prin drept.

Preşedintele Senatului, Călin Popes­cu Tăriceanu a declarat că se aştepta la acest gest al preşedintelui: " Era de aşteptat ca preşedintele, odată ce legile ajung la instituţia prezidenţială, să sesizeze CCR. Nu îmi făceam niciun fel de iluzie că nu va recurge la acest instrument. CCR când face controlul de constituţionalitate integrează întotdeauna şi recomandările Comisiei de la Veneţia, deci sesizarea suplimentară a Comisiei de la Veneţia pare mai degrabă un demers care să încetinească sau să amâne momentul punerii în aplicare a acestor legi".

Pe de altă parte, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a început, ieri, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă, la şedinţă participând şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a spus că a primit foarte multe propuneri privind cele patru coduri penale, iar ministerul va continua evaluarea, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie şi de alte modificări, altele decât cele de până acum.