ION GEORGESCU, MOARA DE HÂRTIE COMANA "Am creat un loc în care să păstrăm istoria unor meşteşuguri"

Asociaţia Moara de Hârtie a inaugurat anul acesta, la Comana, în judeţul Giurgiu, Satul Meşteşugarilor,o investiţie ce a beneficiat de finanţare prin Granturi Norvegiene, conform programului de Inovare verde în Industria din România.

Costul proiectului a fost de 219.990 euro, din care 197.971 euro au provenit de la Norway Grants. Proiectul a permis înfiinţarea, pe lângă Atelierul de Hârtie existent, a şapte noi ateliere meşteşugăreşti care funcţionează în regim de mică întreprindere şi beneficiază de un spaţiu gratuit pe o perioadă de cinci ani. În activităţile legate de proiectul situat la 35 de kilometri de Bucureşti, în parcul Naţional Comana, sunt implicaţi în mod curent 30 de oameni din comunitate.

Ion Georgescu, cofondator al Morii de Hârtie, declară despre Atelierul de Hârtie: "Am creat un loc în care să păstrăm istoria unor meşteşuguri, şi anume a celor legate de hârtie, de carte: realizarea de hârtie manuală, tiparul manual şi legătoria de carte. Lucrăm manual, cât mai aproape de modul în care se făcea legătoria tradiţional. Am dezvoltat un atelier de hârtie manuală. Nu ne-am concentrat prea mult pe partea de producţie. Am mers pe ideea de spaţiu deschis, unde oamenii pot să vină să vadă cum se făceau cărţile pe vremuri şi să lucreze împreună cu noi. De aceea am făcut ateliere, fie cu adulţi, fie cu copii, care vin şi lucrează împreună cu noi".

Cofondatorii Satului Meşteşugarilor au cumpărat terenul din Comana, unde au construit Atelierul de Hârtie. Domnul Georgescu spune: "Ne-am dat seama că, fiind la ţară, este foarte important să nu lucrăm doar cu meşteşugurile legate de carte, care sunt catalogate drept «meşteşuguri urbane». Astfel am adăugat la ceea ce facem noi şi meşteşuguri tradiţionale. Am început prin nişte proiecte cu finanţare europeană. Am calificat oameni. Am apelat şi la fondurile norvegiene. Proiectul nostru a câştigat, l-am implementat şi ne-am extins cu încă şapte ateliere de meşteşuguri tradiţionale".

În Satul Meşteşugarilor, pe lângă Atelierul de Hârtie, mai sunt Atelierul cu rost - de ţesut la război, cusut şi brodat; Atelierul La Păpureşti - de împletit în papură şi prelucrare de stuf; Fierăria Luca; Olarniţa - unde sunt desfăşurate activităţi de olărit şi prelucrare ceramică; Atelierul de lemn - unde se lucrează lemnul, şi Bucătăria veche, unde sunt prelucrate în mod tradiţional fructe, legume, plante aromatice, unde mai există o moară pe pietre şi o brutărie. La Cuhina Brâncovenească pot fi achiziţionate suveniruri din Satul Meşteşugarilor.

Clienţii Satului Meşteşugarilor sunt, conform spuselor domnului Ion Georgescu, grădiniţe, şcoli, licee, facultăţi, firme care organizează team building-uri. "Ne-au vizitat chiar studenţi la Arhitectură pentru că aici pot să vadă lucrurile pe care ei le învaţă la nivel teoretic", menţionează Ion Georgescu.

Domnia sa precizează că investiţia în Satul Meşteşugarilor a fost, de-a lungul timpului, de circa 120.000 de euro, bani proveniţi din împrumuturi bancare, la care se adaugă aproximativ 320.000 de euro obţinuţi din finanţări.

"Am reinvestit şi veniturile realizate", subliniază Ion Georgescu, amintind că primele investiţii au fost făcute în echipamente şi în construcţia Atelierului de Hârtie.

Cheltuielile nu au fost amortizate deocamdată, întrucât Satul încă este în dezvoltare, potrivit domnului Georgescu.

"Ne concentrăm pe consolidare şi dezvoltare", menţionează domnia sa, adăugând: "Avem ateliere unice în România. Încercăm să venim în continaure cu lucruri care nu se mai fac în ţara noastră. Pe segmentul de ceramică, spre exemplu, nu ne-am concentrat pe olărit tradiţional pentru că acesta există, ci pe vase speciale, pe modelaj ceramic, pe ornamente de ceramică, realizate manual. Sunt lucruri pe care nu prea le întâlneşti pe piaţă, lucruri care ne definesc pe noi".

Ion Georgescu ia în calcul şi promovarea în exterior a afacerii sale, astfel încât aceasta să atragă şi turişti străini.