ION LUNGU, PREŞEDINTELE AFEER: "Câţiva traderi se află în dificultate, după creşterea preţului electricităţii"

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Consiliul Concurenţei (CC) trebuie să facă o analiză în profunzime pe marginea creşterii preţului electricităţii, este de părere Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Potrivit domniei sale, evoluţia ascendentă a preţului energiei pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare) este inexplicabilă: "Anul acesta, consumul nu a fost foarte diferit faţă de cel de anul trecut, iar ritmul de producţie a energiei din surse eoliene a fost similar cu cel din 2016. În aceste condiţii, creşterile de preţ sunt, totuşi, prea mari. Ar fi necesară o analiză în profunzime a comportamentului traderilor, care este posibil să fi fost, uneori, unul de poziţie dominantă. Această analiză nu poate fi făcută decât de ANRE şi Consiliul Concurenţei. Este adevărat că anul trecut preţurile energiei au fost neuzual de mici, dar acum acestea au fost prea mari faţă de condiţiile obiective".

Potrivit domnului Lungu, sunt câţiva traderi, participanţi la piaţă, care se află în dificultate, nereuşind să-şi susţină contractele cu consumatorii finali.

Ion Lungu ne-a explicat că, în general, băncile sunt extrem de limitate în finanţarea activităţii de trading şi furnizare de energie. "Companiile mari şi cele străine au făcut faţă destul de bine situaţiei, dar sunt furnizori mici, care nu au portofolii mari de clienţi şi care, acum, au probleme", a conchis domnia sa.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus că, lăsând la o parte condiţiile climaterice, modificarea cadrului legal din segmentul energiei regenerabile a stat şi ea la baza creşterilor de preţ. Domnul Chiriţoiu ne-a explicat: "Am observat de anul trecut o tendinţă de creştere a preţului electricităţii. O parte din explicaţie, cel puţin în ceea ce priveşte România, este că, probabil, preţul nostru a fost prea mic anul trecut, ca urmare a impactului regenerabilelor. În cazul acestora, sumele importante de bani nu provin din vânzarea electricităţii, ci din comercializarea certificatelor verzi. Pentru producători era important să vândă electricitatea la orice preţ, ca să îşi poată vinde certificatele. Acest lucru a dus, probabil, la scăderi de preţ sub nivelul normal de piaţă. Preţurile ar fi putut să scadă atât de mult încât ar fi riscat să omoare CE Oltenia.

În acest an, a fost modificată legislaţia privind regenerabilele, prelungindu-se durata de valabilitate a certificatelor verzi. Ca urmare, nu mai există aceeaşi presiune ca acestea să fie vândute repede pentru că îşi pierd valabilitatea, iar companiile nu mai sunt presate să vândă electricitatea la un preţ foarte mic. Aşadar, credem că tendinţa de creştere a preţurilor, pe care o vedem de anul trecut, este cauzată şi de modificările cadrului de reglementare a regenerabilelor, dar nu exclusiv".

În opinia domniei sale, în primul rând ar trebui îmbunătăţit cadrul de reglementare: "Recomandările noastre au fost să facem în aşa fel încât lumea să fie interesată să contracteze pe PCCB. Cum am putea concretiza acest lucru? Să facem PZU puţin mai atractivă şi PCCB mai atractivă.

Unul dintre motivele pentru care nu se fac contracte pe termen mai lung este că legea prevede că trebuie să existe un preţ ferm, iar acest lucru este interpretat că trebuie să fie un preţ fix. În acest context, am propus să nuanţăm termenul din lege, astfel încât să permită şi formule de preţ. Trebuie să facem să reiasă din lege că putem aplica formule de preţ în cadrul contractelor pe termen mai lung.

O mai veche propunere a noastră, pe care am reiterat-o acum, este să completăm tranzacţionarea fizică cu instrumente financiare, astfel încât dacă preţul creşte, riscul este asigurat. Cu alte cuvinte, să preia altcineva riscul creşterii preţului, ceea ce ar da operatorilor în piaţă o mai mare stabilitate. Pentru acest lucru avem nevoie de colaborarea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), deorece instrumentele financiare trebuie avizate de ASF. Astfel, am propus să ne vedem în trei - Consiliul Concurenţei, ANRE şi ASF -, ca să discutăm pe marginea acestei propuneri.

În acelaşi timp, am mai recomandat ca, în contractele cu termene mai lungi, garanţiile să nu fie proporţionale cu durata contractului, pentru că ar putea fi împovărătoare pentru companii şi ar putea descuraja contractările pe termen lung. Cu cât este mai lung contractul, cu atât trebuie să existe garanţii mai mari, dar nu proporţionale cu durata acestuia.

Totodată, cred că trebuie eliminate anumite stimulente pentru creşterea preţului pe PZU, cum este limita de preţ la serviciile de sistem legată de PZU".

Premierul Mihai Tudose a spus, recent, că Executivul va transmite Parlamentului să solicite o anchetă la ANRE pe tema situaţiei din sistemul energetic, respectiv a creşterilor de preţuri la energia electrică înregistrate în ultima perioadă, după ce ministrul Energiei l-a informat că ANRE nu a realizat "o analiză riguroasă şi transparentă a comportamentului pe PZU".

Ministrul de resort a anunţat că va demara o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind, în această perioadă, mai mic decât în mod obişnuit.

• ANRE: Licitaţia pentru achiziţia de energie de către furnizorii de ultimă instanţă - în a doua parte a lunii septembrie

Ministrul energiei Toma Petcu a menţionat, recent, că a avut discuţii atât cu ANRE, cât şi cu Consiliul Concurenţei, pentru că au fost semnalate posibile aspecte de neconcurenţă. Oficialul a mai spus: "Am cerut domnului Havrileţ (n.r. Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE) să facă o analiză şi să ne spună dacă sunt decizii pe care trebuie să le luam. Am avut discuţii cu directorul OPCOM şi am analizat să vedem care sunt problemele, să vedem de unde apar preţurile şi anomaliile din preţuri. Am observat că, în iunie, la toate contractele pentru furnizorii de ultimă instanţă, din motive pe care nu le cunosc, s-a luat decizia la ANRE să fie amânată această licitaţie, pentru luna august. Este pentru prima dată când într-o piaţă secundară avem aproape 45% din cantitatea de energie consumată tranzacţionată pe PZU. Am înţeles că de acolo provine problema. Sperăm ca ANRE să demareze cât mai repede această procedură de licitaţie, astfel încât toţi aceşti furnizori să aibă contracte bilaterale fără să mai vină cu cantităţile suplimentare pe PZU".

Niculae Havrileţ, preşedinte ANRE, ne-a explicat, recent, că în luna august va fi demarată procedura de licitaţie pentru furnizorii de ultimă instanţă (Enel, E.ON, CEZ, Electrica) - care sunt obligaţi să asigure consumul de electricitate în cazul în care ceilalţi furnizori nu dispun de energie, trebuind să aibă, astfel, disponibile cantităţile necesare de energie electrică (furnizorii de ultimă instanţă au preţuri mai mari decât ceilalţi furnizori cu care consumatorii pot negocia). După această licitaţie, autorităţile speră să vină o perioadă cu un grad mai mare de hidraulicitate şi cu vânt mai puternic, urmând ca, în intervalul septembrie-octombrie, ANRE să efectueze o analiză a preţului, ca să poată lua o decizie referitoare la valoarea din facturile consumatorilor.

ANRE a explicat, în cadrul unui comunicat, că pregătirea licitaţiei pentru achiziţia de energie de către FUI va începe în luna august, dar procedura efectivă va avea loc în cea de-a doua parte a lunii septembrie, urmând ca furnizarea energiei la noile tarife, aferente trimestrului al patrulea, să înceapă la 1 octombrie 2017.

Specialiştii ANRE menţionează, printre altele: "Dorim, de asemenea, să precizăm că necesarul de energie al clienţilor beneficiari ai serviciului universal reprezintă aproximativ 12% din consumul mediu total de energie la nivelul ţării în acest sezon, iar transferul achiziţiei din PCSU în celelalte pieţe, chiar în condiţiile achiziţiei preponderent din PZU, nu avea cum să determine o dublare sau chiar o triplare a preţului din această piaţă.

ANRE consideră că creşterea preţurilor de pe PZU în special, dar şi pe celelalte pieţe, reflectă o funcţionare corectă a mecanismelor de piaţă concurenţială care asigură o corelare corectă a cererii cu oferta, în condiţiile meteorologice actuale, caracterizate de secetă severă şi lipsa vântului.

De altfel, creşterea preţurilor la energia electrică este evidentă pe toate pieţele din Europa, în general, şi în regiunea noastră în special, pe fondul creşterii consumului datorat temperaturilor extreme precum şi diminuării aportului resurselor ieftine cum sunt energia hidro si eoliană.

Având în vedere cele prezentate mai sus, precum şi mecanismele de funcţionare integrată a pieţei interne europene de energie electrică, considerăm că toate acţiunile au fost întreprinse cu respectarea cadrului legislativ şi reglementărilor în vigoare, ca preocupare constantă şi consecventă privind protecţia consumatorului final, inclusiv prin evitarea unor creşteri semnificative ale facturii de energie electrică generate de evoluţia pieţei".

Bogdan Chiriţoiu ne-a precizat că, prin noile reglementări, la care lucrează acum, ANRE va obliga furnizorii să suporte o parte din risc. Domnia sa ne-a explicat: "Din câte înţeleg, Furnizorilor de Ultimă Instanţă (FUI) nu le vor mai fi recunoscute, în viitor, costurile efective, ci doar preţul de pe piaţă, conform noilor reglementări, care urmează să fie prezentate de ANRE. Ideea este că, dacă am un sistem în care eu, furnizor, sunt dezinteresat de preţul la care cumpăr electricitate, pentru că eu vând energia la respectivul preţ plus marja mea de profit, nu îmi dau silinţa să cumpăr mai ieftin. Acum, ANRE spune că va fi recunoscut preţul ponderat de pe piaţă. Dacă o firmă a cumpărat la un preţ mare pentru că a fost dezinteresată, iar alţii au putut cumpăra la un preţ mai mic, atunci ANRE va recunoaşte preţul acela normal, la care alţii au putut să cumpere. Cu alte cuvinte, dacă nu îţi faci inteligent diligenţa de cumpărare, suporţi tu costuri suplimentare! Acest lucru îi va face pe furnizori să fie mai atenţi la preţurile de cumpărare a electriciăţii".

• Printre soluţiile propuse de Ministerul Energiei se numără plafonarea preţului energiei

Printre soluţiile propuse de Ministerul Energiei pentru remedierea situaţiei se numără plafonarea preţului energiei. Şi alţi specialişti au opinat, în ultima perioadă, că plafonarea preţului electricităţii ar putea fi o soluţie, însă aceasta a fost refuzată de conducerea ANRE.

Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie a spus, recent, că nu ia în calcul, deocamdată, propunerea de plafonare a tarifelor, întrucât nu există elemente din care să reiasă că piaţa nu este funcţională. Şeful ANRE a arătat că plafonarea preţurilor ar însemna măsuri extreme privind funcţionarea pieţei de energie, precum suspendarea tranzacţiilor pe anumite platforme bursiere, suspendarea cuplării pieţei spot a bursei OPCOM cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, precum şi stabilirea unor preţuri reglementate, conform Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic, menţionează sursa citată.

În iarna acestui an, când au fost înregistrate vârfuri maxime ale preţului electricităţii pe PZU, Niculae Havrileţ a spus: "Consumatorii trebuie să negocieze cu furnizorii de utilităţi, în special cu cei care oferă mai multe servicii la pachet, pentru a obţine preţuri mai bune la energie electrică şi gaze naturale".

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a arătat îngrijorat de creşterea semnificativă a preţului electricităţii, care, conform specialiştilor, se va regăsi în facturile consumatorilor.

Mugur Isărescu a declarat, recent, că o bună parte din creşterea inflaţiei va proveni din zona electricităţii.

Referitor la situaţia de la OPCOM, Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod - trader în sectorul energiei, consideră: "Cumpărătorii au ridicat ofertele de cumpărare din disperare că vor cădea în dezechilibru. Acest lucru joacă în mâna vânzătorilor, producătorilor şi poate traderilor (cu volume mici), care reduc oferta de vânzare pentru ca PIP-ul ( Preţul de Închidere al Pieţei) să fie ridicat. Cine sunt cumpărătorii? Cred că în bună măsură marii furnizori FUI (furnizori de ultimă instanţă), care au rămas «short» în lipsa licitaţiei de achiziţie şi care au contat pe revenirea preţurilor după episodul ianuarie - februarie 2017. Nu cred că ANRE (n.r. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) va interveni administrativ pe o piaţă funcţională. ANRE nu a văzut nimic suspect nici în criza din ianuarie. De ce ar vedea astăzi?"

În opinia domnului Cutişteanu, "manipularea este dublă, dacă nu triplă". Domnia sa ne-a explicat: "Mai întâi vorbim despre frica cumpărătorilor, care, în bună măsură, sunt marii furnizori şi care au rămas, într-adevăr, fără energie, au sperat că preţurile vor fi decente şi nu sunt. În al doilea rând este vorba despre producătorii care micşorează oferta de vânzare de la o oră la alta, astfel încât să nu existe energie de cumpărat, pentru ca preţul să crească. Jocul pe piaţă este dictat de cel care are în mână producţia".

În opinia domnului Cutişteanu, statul speculează economia şi consumatorii casnici, prin Hidroelectrica, CEO, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Hunedoara.