Israelul a semnat acorduri istorice cu Emiratele Arabe şi Bahrainul la Washington

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a semnat cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Bahrainul acorduri istorice, denunţate de palestinieni, sub egida lui Donald Trump, care speră să apară ca un "făcător de pace" înaintea alegerilor prezidenţiale americane, relatează AFP şi News.ro.

"După decenii de disensiuni şi conflicte, suntem martorii zorilor unui nou Orient Mijlociu", a declarat marţi preşedintele Statelor Unite la o ceremonie cu mare pompă în grădina Casei Albe.

După ce a spus că alte "cinci sau şase" ţări arabe vor urma "foarte curând" exemplul celor două state de la Golful Persicului, el a evocat un obiectiv şi mai ambiţios de "şapte sau opt" ţări arabe, "inclusiv cele mari", inclusiv Arabia Saudită, "când va veni momentul".

Benjamin Netanyahu a apreciat că înţelegerea pecetluită la Washington este "o cotitură a istoriei" susceptibilă să pună capăt conflictului israelian-arab o dată pentru totdeauna".

În faţa unei asistenţe numeroase, în pofida pandemiei covid-19, el nu s-a zgârcit cu complimentele la adresa "prietenului" său Donald Trump, după care le-a spus, în arabă, interlocutorilor săi, "Assalamu Alaikum", "fie ca pacea să fie cu voi".

Netanyahu a rămas în schimb mut cu privire la soarta palestinienilor - marii absenţi marţi -, în pofida faptului că miniştrii de Externe ai EAU şi Bahrainului le-au amintit cauza.

Salutând "o schimbare în inima orientului Mijlociu", ministrul EAU de Externe, şeicul Abdullah bin Zayed Al-Nahyan i-a mulţumit personal lui Benjamin Netanyahu "pentru că a ales pacea şi pentru că a oprit anexarea teritoriilor palestiniene" - în pofida faptului că acesta din urmă dă asigurări că este vorba doar despre o amânare.

Şeful diplomaţiei Bahrainului Abdel Latif al-Zayani a evocat în mod clar o "soluţie cu două state" care să pună capăt conflictului israeliano-palestinian.

Premierul israelian a semnat acorduri bilaterale cu cei doi miniştri, urmate de o Declaraţia Comună, parafată de cei trei şi preşedintele american.

Însă, din cauza pandemiei covid-19, nicio strângere de mână nu a fost imortalizată cu această ocazie.

"SFÂRŞITUL OCUPAŢIEI"

Cele două ţări arabe sunt primele care recunosc existenţa Israelului, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

EAU şi Bahrainul, ambele monarhii sunnite, împărtăşesc cu statul evreu o animozitate faţă de Iranul şiit, inamicul numărul unu al Washingtonului în regiune.

Numeroase state arabe petroliere cultivă în mod discret legături cu autorităţile israeliene de ani de zile, însă această normalizare oferă oportunităţi bogate, mai ales economice, acestor ţări care încearcă să repatre ravagiile pandemiei.

"Aceasta este o reuşită de primă clasă", dă asigurări David Makovsky de la Washington Institute for Near East Policy, subliniind că acest lucru "nu înseamnă acelaşi risc" pentru Israel ca cele pe care şi le-au asumat Menahem Begin "atunci când a abandonat Sinaiul" Egiptului sau pentru Yitzhak Rabin, atunci când a acceptat să negocieze cu palestinianul Yasser Arafat.

"Viziunea păcii" prezentată la începutul anului de către Donald Trump, care viza să pună capăt conflictului israeliano-palestinian, este departe de a fi încununată de succes.

Autoritatea Palestiniană a respins-o în bloc şi i-a negat preşedintelui american inclusiv rolul de mediator, de când înlănţuie decizii favorabile Israelului.

"Nu va exista nicio pace, securitate sau stabilitate pentru cineva în regiune fără sfârşitul ocupaţiei şi respectarea drepturilor depline ale poporului palestinian", a avertizat marţi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas.

Palestinienii denunţă "o lovitură de pumnal în spate" a acestor ţări, pe care le acuză că pactizează cu statul evreu, fără să aştepte naşterea statului lor.

Câteva zeci de activişti palestinieni au manifestat la Casa Albă în timpul ceremoniei.

Administraţia Trump a afirmat mereu că vrea să zguduie regiunea prin apropierea Israelului de vecinii săi arabi, într-un fel de uniune sacră împotriva Iranului. Aceste acorduri schiţează această schimbare de eră şi par să împingă problema palestiniană în planul secund, aşa cum spera Casa Albă.

Ministrul de stat EAU însărcinat cu Afaceri Externe Anwar Gargash a dat asigurări că era necesar "un progres strategic", deoarece "demersul arabilor constând a nu avea contacte cu Israelul" "nu a servit aspiraţiilor poporului palestinian".

David Makovsky consideră că "acesta nu mai este Orientul Mijlociu al tatei, este o nouă regiune" în care, un fapt extraordinar, Liga Arabă a refuza tsă condamne decizia celor două monarhii de la Golful Persic.

"Palestinienii vor aştepta să vadă rezultatul alegerilor americane, dar când se va aşterne praful ei trebuie să-şi regândească poziţia", apreciază acest fost diplomat american.

AVIOANELE DISCORDIEI

Pentru Donald Trump - care candidează la al doilea mandat şi care nu are până acum progrese diplomatice cu care să se laude în faţa alegătorilor - este un succes recunoscut până în tabăra adversarilor săi democraţi.

După anunţarea la 13 august a acordului între Israel şi EAU, urmat săptămâna trecută de cel cu Bahrainul, tabăra miliardarului republican nu mai conteneşte cu superlativele în lăudarea acţiunii acestuia, demn, în opinia sa, de Premiul Nobel pentru Pace.

Însă divergenţe au apărut, deja, cu privire la condiţiile acordului cu EAU.

Preşedintele american a dat asigurări marţi că nu va exista "nicio problemă" în vânzarea unor avioane de vânătoare americane de tip F-35 EAU, pe care Abu Dhabi vrea să le cumpere de mult timp.

Însă Benjamin Netanyahu se opune ferm acestei vânzări, pentru a păstra superioritatea militară a ţării sale în regiune.