JEFFREY FRANKS: Guvernul va majora salariile cu 8% la jumătatea anului; restul va fi acordat anul viitor

Guvernul urmează să majoreze salariile bugetarilor cu 8% la jumătatea anului, diferenţa necesară pentru aducerea acestora la nivelul din iunie 2010 urmând să fie acordată anul viitor, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în ţara noastră. Suma care urmează să fie disponibilizată prin majorarea ţintei de deficit cash pentru acest an, de la 1,9% la 2,2%, pe care FMI a convenit-o cu noul Guvern, nu este suficientă pentru recuperarea integrală a salariilor şi pentru restituirea sumelor percepute drept contribuţie pentru asigurările de sănătate de la persoanele cu pensii care depăşesc 740 lei, a explicat domnia sa. Astfel, cea de a doua majorare salarială urmează să fie anunţată în luna decembrie a acestui an şi să aibă loc din luna ianuarie a anului viitor, în timp ce returnarea sumelor reţinute pensionarilor se va face eşalonat până la compensarea totală, potrivit lui Jeffrey Franks.

Majorarea în doi paşi va duce la o creştere mai redusă a deficitului decât în cazul unei recuperări imediate, permiţând, de asemenea, Guvernului ca, în cazul în care condiţiile macroeconomice se înrăutăţesc înainte de a doua etapă, să poată lua măsurile necesare de stabilizare, inclusiv amânarea acesteia, a arătat şeful misiunii FMI în ţara noastră.

• Ţintele cantitative au fost îndeplinite, cu două excepţii privind arieratele

Ţara noastră a îndeplinit toate ţintele cantitative care au fost stabilite pentru cea de a cincea evaluare, cu excepţia a două, privind arieratele, a declarat Jeffrey Franks. Domnia sa a remarcat că arieratele au început să crească, în principal din cauza presiunilor preelectorale, precum şi a cererii din sistemul sanitar, care nu poate fi satisfăcută pe baza resurselor financiare disponibile în prezent.

Pentru a ţine sub control cheltuielile este necesar ca spitalele să fie auditate şi monitorizate, iar termenul pentru plata facturilor să fie redus, conform cu normele europene, a afirmat şeful misiunii FMI în ţara noastră.

În condiţiile în care populaţia continuă să îmbătrânească, presiunea asupra sistemului va creşte şi mai mult în următorii ani, atrage atenţia Jeffrey Franks, care a susţinut importanţa adoptării unei noi legi a sănătăţii. O propunere revizuită a legii urmează să fie prezentată în luna iunie şi supusă dezbaterii publice în lunile următoare, potrivit domniei sale.

În privinţa companiilor de stat, s-a înre-gistrat un progres, arieratele fiind reduse cu echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut (PIB), a declarat reprezentantul FMI. Cu toate acestea, mai sunt încă mult de făcut, existând multe facturi restante care împiedică dezvoltarea atât a companiilor care înre-gistrează datorii, cât şi a celor care înregistrează facturi neplătite, a subliniat Jeffrey Franks.

• Calendarul privatizărilor înregistrează întârzieri

Calendarul privatizărilor a "derapat", unele licitaţii eşuând pentru că nu au fost bine pregătite, este de părere şeful misiunii FMI în ţara noastră. Jeffrey Franks a dat drept exemplu în acest sens insuccesul listării a 10% din acţiunile "OMV Petrom" şi privatizarea anulată a "Cuprumin", care ar fi putut să fie evitate.

De asemenea, toate companiile de stat înregistrează întârzieri în implementarea unui management privat, a mai atras atenţia domnia sa. "Îmi pare rău s-o spun, dar nu s-au făcut progrese corespunzătoare privind introducerea unui management privat în companiile de stat. Am auzit chiar că s-a încercat manipularea procesului prin implicarea unor persoane angajate politic", a declarat oficialul FMI.

Oferta publică secundară pentru "Transelectrica" reprezintă singurul succes de până acum al procesului de vânzare a unor participaţii la companiile de stat, este de părere Jeffrey Franks.

FMI a decis să se concentreze pe un grup de şase companii, format din "Hidroelectrica", "Nuclearelectrica", "Transgaz", "Romgaz", "Tarom" şi "CFR Marfă", pentru care urmează să aibă loc vânzarea de participaţii prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Jeffrey Franks a declarat că nu s-a renunţat la privatizarea celorlate companii, dar, pentru moment, s-a decis orientarea către companiile cu cel mai mare impact economic şi de atragere a investitorilor.

Şeful misiunii FMI în ţara noastră a recunoscut că unele persoane se pot întreba dacă, prin procesul de privatizare, nu cumva vindem bijuteriile coroanei. "Chiar şi bijuteriile coroanei necesită investiţii de milioane de euro pentru a ţine pasul cu progresul tehnologic şi o economie în creştere", a arătat domnia sa, precizând că statul nu dispune de aceşti bani, care, din acest motiv, trebuie să vină din mediul privat.

Jeffrey Franks a explicat că o companie de stat care este profitabilă nu este neapărat şi bine condusă, multe astfel de companii înregistrând, de fapt, rezultate sub potenţial, din cauza ineficienţelor pe care le au, a contractelor pe care le-au încheiat sau a corupţiei.

• "Băieţii deştepţi" riscă să returneze diferenţa de preţ în cazul în care CE decide că s-au oferit ajutoare de stat

Companiile care au cumpărat curent electric sub preţul pieţei de la "Hidroelectrica" riscă sancţiuni care ar consta în returnarea diferenţei între preţul pieţei şi cel pe care l-au plătit pe perioada derulării contractelor, la care s-ar adăuga eventuale amenzi, în cazul în care Comisia Europeană (CE) decide că respectivele contracte reprezintă ajutoare de stat, a declarat Jeffrey Franks. Şeful misiunii FMI în ţara noastră a precizat că anumite firme au refuzat să renegocieze contractele cu furnizorii de energie de stat, dar aceştia vor fi "motivaţi" de ancheta CE să semneze noi înţelegeri, pentru că riscă să înregistreze pierderi mai mari în cazul deciziei că au beneficiat de ajutor de stat. Domnia sa a refuzat să ofere numele companiilor care au refuzat noi acorduri, menţionând că este posibil ca Erik de Vrijer, care urmează să îi preia poziţia pentru următoarea misiune în ţara noastră, să facă acest lucru, în cazul în care refuzurile vor persista.

• Liberalizarea preţului gazelor naturale - pentru companii până în 2015, pentru gospodării până în 2018

Liberalizarea preţului gazelor naturale urmează să înceapă anul viitor şi să se realizeze gradual, a declarat Jeffrey Franks. Pentru consumatorii industriali, procesul urmează să se finalizeze în anul 2015, în timp ce pentru gospodării termenul este 2018, a precizat domnia sa. Scopul ajustării este să aducă preţul aproape de media Uniunii Europene, rămânând, însă, sub cel plătit pentru gazele naturale importate din Rusia, a explicat şeful misiunii FMI în ţara noastră. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale urmea-ză să stabilească, în următoarele luni, profilul consumatorului vulnerabil, care să fie protejat de majorările de preţ, a afirmat domnia sa.

• FMI nu recomandă reducerea TVA pentru anumite segmente

FMI nu încurajează cote diferenţiate ale taxei pe valoarea adăugată (TVA), pentru că astfel de măsuri nu ajută sectoarele vizate, ducând, adesea, la evaziune fiscală, a declarat Jeffrey Franks.

Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară nu au exercitat presiuni asupra inflaţiei sau a cursului de schimb, a precizat oficialul FMI. Domnia sa consideră că, având în vedere condiţiile dificile existente pe plan european, relaxarea politicii monetare este justificată, aceasta efectuându-se în spaţiul de manevră aflat la dispoziţia Băncii Naţionale a României (BNR).

După aprobarea raportului de evaluare de către Comitetul Executiv al FMI, la mijlocul lunii iunie, instituţia urmează să disponibilizeze o tranşă de 475 milioane euro din totalul de 3,5 miliarde euro, aflat la dispoziţia ţării noastre în baza acordului de tip preventiv încheiat cu fondul. Suma eliberată, până în prezent, ţării noastre se ridică la două miliarde euro.