Jos mâinile de pe Minnie!

Şoricuţa Minnie, prietena lui Mickey Mouse, este cu noi din 1928, de când a fost inventată de Walt Disney. A rămas neschimbată zeci de ani. O fundă roşie pe cap, ochi mari, privire zglobie, o fustiţă roşie cu buline albe şi pantofi galbeni, cu toc. Aspectul său a fost influenţat de moda timpului, de aşa-numitele "flappers", din timpul Prohibiţiei. A bucurat milioane de copii.

Acum corporaţia Disney s-a gândit că este o idee bună ca Minnie să devină "woke". Termenul este greu de tradus în limba română. Îi descrie pe cei obsedaţi de "corectitudinea politică". La noi ideologia aceasta mai este descrisă ca "sexo-marxism". (Conceptul este destul de exact, din punctul de vedere al istoriei ideilor). Aşa că biaţa Minnie a fost îmbrăcată într-un costum nou, unisex. Este o pijama albastră, oribilă, cu pete negre. În picioare are nişte botine negre, de sudor. Ideea este că acest aspect este "progresiv". Cum? Habar nu am, dar asta îşi imaginează corporatiştii de la Disney.

Noua vestimentaţie este gândită de Stella McCartney. Femeia are o reputaţie în lumea creatorilor de modă, însă părerile ei despre lume şi viaţă sunt mai degrabă din categoria "Să mânânce cozonac!". La fel ca atâţia alţi răsfăţaţi de profesie, Stella McCartney vrea acum să "salveze planeta". Cum? L-a lăudat recent pe unul dintre actorii faimoşi de la Hollywood când acela a mărturisit că nu are decât un smoching în garderobă. Asta e soluţia! - a exclamat McMarney pe Twitter. Aţi fi bănuit că este aşa de simplu?

Fenomenul se numeşte "capitalism woke". Eu aş traduce cu "capitalism de extremă Stângă". Firme multinaţionale preluate de activişti anti-capitalişti şi anti-liberali, care-şi schimbă politica pentru a practica "semnalizarea virtuţii" (virtue signalling - observaţi că există deja un jargon al acestei ideologii). Din acel moment, corporaţia respectivă începe să se bată cu pumnii în piept. Black Lives Matter, salvaţi urşii polari, jos rasismul, "egalitatea de şanse", etc. Lista e lungă.

Recent, institutul Adam Smith din Londra a dat publicităţii un raport în care acuza capitalismul woke că riscă să compromită revenirea economică de după Covid. Obsedaţi de "sustanebilitate" şi de alte repere ideologice, corporatiştii woke pierd din vedere că o firmă este, în fond, o afacere care trebuie să fie profitabilă.

Sunt consumatorii amuzaţi de noua turnură, woke, a corporaţiilor multinaţionale? Eu unul mă îndoiesc. Există şi o zicală: "Go woke, go broke!" (Eşti woke, dai faliment!). Rezultatul acestui viraj către extrema Stângă este, cel mai adesea, pierderea contactului cu lumea reală.

Acum doi ani, Gillette a dezlănţuit o furtună în publicitate cu clipuri din care se înţelegea că bărbaţii sunt nişte mitocani şi nişte violatori în serie. Te razi cu Gillette şi îţi trece, devii blând. Publicul nu a fost amuzat. Mulţi consumatori au boicotat produsele Gillette. (Inclusiv subsemnatul). Firma a înregistrat o pierdere de 8 miliarde de dolari.

Alt exemplu. Ceremonia premiilor Oscar, din 2021. În fiecare an, aceasta este un eveniment major, cu sute de milioane de spectatori în toată lumea. De data aceasta... Jale totală. În Statele Unite nici 10 milioane de spectatori. Prăbuşirea este cauzată de faptul că festivităţile au fost înregimentate promovării agendei extremei Stăngi. Multi-milionari care spun altora cum să salveze planeta de încălzire globală în timp ce ei se duc, cu avionul privat, la schi în Elveţia. Unul dintre actorii premiaţi s-a plâns că poliţia americană este, fireşte, rasistă. "Ieri au omorât trei oameni, azi vor omori încă trei, mâine încă trei!". La aşa discurs, nu este de mirare că telespectatorii schimbă canalul.

Cât de toxic este activismul woke al marilor corporaţii? Realist vorbind, probabil că majoritatea consumatorilor nici nu îl bagă în seamă. Este, vorba unui politician local, "ca apa sfinţită - nu face nici bine, dar nici rău". Problema, atunci, este de ce el există?

Suspectez că unul dintre răspunsurile posibile este următorul: uneori consumatorii nu au de ales. Să luăm cazul companiei Apple. Condusă de un activist, Tim Cook, şi scoţând pe piaţă produse stranii (chiar acum mă lupt cu teribila tastatură Touchbar), ar fi alienat mulţi consumatori. Dacă exista alternativă. Dar în materie de telefoane mobile, ce să alegi? Produsele aprobate de spionajul militar chinez? Pe acelea ale capitalismului de cumetrie sud-coreean?

Aşa că noi, consumatorii, ne întoarcem în magazine şi încercăm să nu băgâm de seamă campania de re-formatare a creierelor pe care o desfăşoară marile corporaţii. Nu este chiar aşa de simplu. Corporaţia Disney acum ţinteşte, pentru "re-educare", copii mici. A înlocuit tradiţionalul "Bine aţi venit, băieţi şi fete!" din parcurile sale cu transgenderul "Bine aţi venit, visători de toate vârstele!". Este şi asta o idee. Problema este că atunci când ne vom trezi din visare, s-ar putea să descoperim că ne paşte coşmarul falimentului.