Kovesi: valoarea mitei în dosarele de corupţie este de 431 milioane euro

Există vulnerabilităţi care pun în pericol buna funcţionare a societăţii şi o corupţie generalizată în domeniul achiziţiilor publice, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ieri, la bilanţul instituţiei.

În anul 2015, au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, dar şi de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, în total ajungându-se la peste 11.000 de dosare.

"Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an", a spus Kovesi, adăugând: "Am instituit măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro. Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilităţi majore, care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive".

Aceasta a mai afirmat că în momentul de faţă corupţia se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază românii.

"Peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene au fost trimişi în judecată. O treime din preşedinţii de consilii judeţene ai României sunt trimişi în judecată. Cu siguranţă este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public. Cât timp planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetăţenilor pentru achiziţii de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi. Cât timp se poate decide discreţionar ordinea efectuării plăţilor, vor fi în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme", a mai declarat Laura Codruţa Kovesi, potrivit Mediafax.

Bilanţul instituţiei arată că activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în şedinţele de judecată. Instanţele au condamnat definitiv 970 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA, iar instituţia a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaţionale către autorităţile judiciare străine, pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri.

• Cioloş: Teama de DNA, din cauza incapacităţii de a progresa cu aceeaşi viteză în performanţă ca ei

Premierul Dacian Cioloş a declarat, joi, că teama de DNA nu poate fi explicată prin modul în care instituţia îşi face treaba, ci prin incapacitatea noastră de a progresa cu aceeaşi viteză în performanţă cu care a progresat DNA în aceşti ultimi ani.

"În ultimii 25 de ani România s-a confruntat cu un fenomen al corupţiei de mare amploare - asocieri ilicite şi nelegitime între reprezentanţi ai aparatului admnistrativ, executiv, legislativ, uneori chiar judiciar şi entităţi private, promovând interese contrare legii. Acolo unde viaţa politică şi administraţia trebuiau să funcţioneze în interes public, am asistat adesea la captura statului prin intermediul clientelismului şi a corupţiei. Pe scurt, corupţia din mediul politic a afectat funcţionarea corectă a administraţiei publice şi competitivitatea economiei, precum şi încrederea cetăţenilor în stat. Cred că, între timp, a devenit clar că nimeni nu e scutit de respectarea legii, că dosarele penale nu se instrumentează în funcţiei de priorităţile agendelor politice şi că, mai devreme sau mai târziu, încălcarea legii se pedepseşte", a spus primul-ministru.

"Guvernul României înţelege că stabilitatea legislativă şi instituţională a fost o premisă majoră a succesului DNA şi că această stabilitate trebuie menţinută", a punctat Cioloş, precizând că în luna iunie Agenţia Naţională pentru Administrarea Bunurilor indisponibilizate va fi operaţională.

Premierul a vorbit şi despre teama unora de a-şi asuma decizii politice de frica DNA, afirmând că aceasta poate veni şi din lipsa de claritate a legislaţiei sau a procedurilor de lucru.

"Aici avem de a face şi cu o responsabilitate politică în actul legislativ. Cred că această teamă de DNA nu e din cauza modului în care DNA îşi face treaba - în mod exemplar, ci probabil din cauza incapacităţii noastre de a progresa cu aceeaşi viteză în performanţă cu care a progresat DNA în aceşti ultimi ani" , a mai spus premierul.

El a adăugat că raportul MCV notează o creştere a numărului sesizărilor din partea populaţiei, ceea ce reprezintă o dovadă a faptului că a crescut nivelul de încredere de care se bucură sistemul judiciar şi a luptei anticorupţie în rândul cetăţenilor.

"Creşterea încrederii în instituţii este posibilă numai dacă va exista un angajament comun - Parlamentul, Guvernul şi sistemul judiciar - pentru a reda credibilitatea instituţiilor statului şi de a reseta modul de a face politică şi de a încheia afaceri în România", a subliniat premierul.

El a mai precizat că Guvernul va contribui la un cadru normativ şi instituţional stabil, va acoperi nevoile de resurse financiare şi umane şi va crea condiţiile pentru un management competent şi performant al instituţiilor implicate în combaterea corupţiei.

Premierul a mai spus că integritatea şi competenţa trebuie să facă parte din regulile jocului în administraţia publică.

"Este evident însă că aceste obiective nu pot fi atinse dacă sectorul public este afectat de clientelism şi corupţie. Putem concluziona, inclusiv din bilanţul de azi, că acţiunile anticorupţie dau rezultate. Asanarea societăţii româneşti, încrederea în stat vor apărea atunci când vom şi în măsură să prevenim corupţia şi nu doar să o combatem. Sunt conştient că, în această diecţie, reforma administraţiei publice, prin transparentizarea actului administrativ, prin profesionalizare, depolitizare, debirocratizare, claritate şi predictibilitate în actul decizional vor contribui la reducerea sau chiar eliminarea unor focare de corupţie din administraţie", a punctat primul-ministru.

• Iohannis: Nu putem permite ca persoane îmbogaţite ilegal să continue să se bucure de aceste foloase

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la prezentarea bilanţului DNA pentru 2015, că trebuie operaţionalizate "cu adevărat" instituţiile cu atribuţii în recuperarea prejudiciilor produse statului.

"O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acţiune coerentă din partea autorităţilor şi că trebuie operaţionalizate cu adevărat instituţiile cu atribuţii, care să recupereze prejudiciile", a subliniat el.

• Iohannis: Lupta anticorupţie trebuie să continue cu motoarele turate la maximum

Lupta anticorupţie trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, a declarat joi preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA pe 2015, exprimându-şi sprijinul pentru activitatea acestei instituţii cu rezultate "de la an la an mai bune".

Flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund România, a spus şeful statului, referindu-se la cifrele prezentate de Laura Codruţa Kovesi. În acest context, el a subliniat că lupta anticorupţie "trebuie să continue cu motoarele turate la maximum".

"Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcţii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată că flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate", a afirmat Iohannis.

El a lăudat activitatea DNA şi impactul pe care aceasta îl are inclusiv la schimbarea mentalităţilor.

"Sunteţi un model de instituţie funcţională şi aţi creat un standard de performanţă. (...) Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune (...) "Dar, dincolo de dosare şi condamnări, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie are şi un alt efect, care se resimte deja şi se va resimţi pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalităţi şi practici, să schimbe modul de funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice şi chiar a elitei politice şi administrative. Legea este aceeaşi pentru toţi, respectarea ei nu este opţională, iar corupţia este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie şi pot să devină realitate", a adăugat şeful statului.