KPMG sprijină băncile româneşti în lupta împotriva spălării banilor

Pieţele financiare şi mediul de reglementare au suferit în ultimii ani o schimbare fără precedent. Băncile s-au extins la nivel global, pieţele şi produsele acestora au devenit mai complexe, au investit mai mult în pieţele emergente iar volumul veniturilor private a crescut semnificativ. Schimbările structurale care au rezultat au implicaţii adânci asupra modului în care băncile răs­pund provocărilor impuse de prevenirea spălării banilor (AML) şi asupra modului în care în general instituţiile financiare se opun finanţării actelor de terorism.

Modificările legislative adoptate pentru a respecta prevederile acordului Basel II, sporirea standardelor AML în urma revizuirii cerinţelor impuse de FATF (grupul de acţiune financiară privind spălarea banilor) şi de Grupul Wolfsberg Group, iar în prezent cea de-a Treia Directivă UE cu privire la Spălarea Banilor au avut drept rezultat un mai puternic accent asupra guvernării corporative şi responsabilizării senior managementului.

Rezultatele studiului efectuat în 2007, care s-a concentrat într-o mai mare măsură asupra pieţelor emergente şi a inclus peste 25% dintre primele 250 bănci din 59 ţări, au confirmat tendinţa de realizare a unor investiţii semnificative în sis­temele AML şi în mediile de control, şi de îmbunătăţire a acestora.

Costurile medii generate de AML au cres­cut cu 58% în ultimii trei ani, mai mult decât anticipaseră băncile când s-a efectuat studiul în 2004.

În urma studiului, a reieşit că senior managementul este mai implicat în problemele legate de AML decât în 2004, procentajul consiliilor de administraţie care au demonstrat un interes activ în AML crescând cu 10% şi ajungând la 71%. Acest trend demonstrează că managementul marilor bănci a înţeles rolul pe care trebuie să îl joace sectorul bancar în cadrul eforturilor generale de prevenire a spălării banilor şi anti-terorism, precum şi angajamentul acestora în acest sens.

În general, abordarea de către bănci a administrării riscurilor s-a extins la nivel global. Aproape 85% dintre băncile active la nivel internaţional au o politică AML globală. Mai multe bănci au confirmat că au un program de monitorizare şi testare şi că un mai mare număr de funcţiuni din cadrul organizaţiei sunt implicate în această activitate. Şi cu toate acestea, în ciuda tehnologiei de monitorizare sofisticată de care dispun, 97% dintre bănci au spus că sunt dependente de vigilenţa personalului lucrător pentru a monitoriza şi identifica activităţile suspecte, iar o treime dintre bănci (34%) au menţionat că nu sunt mulţumite de eficienţa sistemelor lor de monitorizare a tranzacţiilor.

O proporţie ridicată a managerilor băncilor româneşti au demonstrat o cunoaştere excelentă a aspectelor implicate în combaterea spălării banilor şi un puternic angajament pentru abordarea aces­tora. Optzeci la sută au considerat că aceasta este o problemă de mare anvergură, comparativ cu 71% la nivel global. După cum explică Jimmy Helm, Forensic Partner pentru KPMG Europa Centrală şi de Est, "respectarea legislaţiei de prevenire a spălării banilor este costisitoare, iar costurile au crescut în medie cu 60% la nivel global în ultimii trei ani. Dar aceasta este o investiţie valoroasă pentru instituţiile financiare, deoarece le ajută să prevină fraudarea operaţiunilor lor. Guvernele şi investitorii acordă o importanţă tot mai mare combaterii spălării banilor şi se aşteaptă ca instituţiile financiare să adopte cele mai înalte standarde".

Michael Peer, Director KPMG Forensic pentru KPMG din Europa Centrală şi de Est accentuează rolul vital al salariaţilor unei bănci în lupta împotriva spălării banilor. "Bineînţeles că băncile dezvoltă sisteme IT sofisticate pentru a depista frauda la nivel global şi îşi îmbunătăţesc sistemele de comunicare la nivel internaţional. Dar este deseori dificil pentru aceste sisteme să ţină pasul cu ritmul rapid al schimbărilor în sector, precum extinderea considerabilă a sectorului de electronic banking, volumele mai ridicate de tranzacţii şi în general complexitatea sporită a serviciilor financiare. Deşi sistemele IT sunt evident utile, acestea nu reprezintă un substitut pentru vigilenţa şi atenţia personalului."

Gabor Amon, Forensic Senior Manager la KPMG în România subliniază: "În România, cadrul de reglementare care afectează băncile şi instituţiile financiare a devenit mai strict nu numai ca rezultat al intensificării activităţilor de prevenire a spălării banilor la nivel global, dar şi ca rezultat al noilor angajamente asumate de România în calitate de stat membru UE. Cele mai mari costuri pentru instituţiile româneşti financiare au fost ocazionate de training, urmat de monitorizarea tranzacţiilor şi complexitatea crescută a procedurilor de deschidere a conturilor, dar aceste cheltuieli se vor amortiza pe termen lung, deoarece vor contribui la consolidarea reputaţiei instituţiei pentru integritate, câştigând încrederea clienţilor. Serviciile Forensic din cadrul KPMG care vin în sprijinul instituţiilor financiare în eforturile lor de combatere a spălării banilor cunosc o cerere tot mai mare în prezent din partea clienţilor români, şi ne aşteptăm la o dezvoltare a acestora în viitor".

Prevenirea spălării banilor şi finanţării actelor de terorism continuă să reprezinte o provocare pentru instituţiile financiare. Obligaţiile cu care se confruntă băncile continuă să evolueze la fel ca şi mediul de reglementare în care acestea operează. Un obstacol esenţial ce trebuie depăşit pare a consta în respectarea legislaţiei relevante în conţinut şi nu doar în formă. Această cerinţă este valabilă atât la nivel global cât şi în România.