LA 13 ANI DE LA ULTIMA "ISPRAVĂ" Argentina a reintrat în faliment

Argentina a anunţat, la jumătatea săptămânii, că nu poate să plătească dobânzi în valoare de 539 milioane dolari, după ce, la finalul a două zile de negocieri cu creditorii care nu au dorit să accepte condiţiile falimentului său din 2011, un tribunal din S.U.A. a decis că statul sud-american trebuie să le plătească acestora suma de 1,5 miliarde dolari, pe care le-o datorează.

În aceste condiţii, Guvernul de la Buenos Aires a intrat, practic, în faliment suveran.

Asociaţia Internaţională de Swap-uri şi Derivate (ISDA) a declarat că urmează să anunţe dacă, credit default swaps (CDS) ale Argentinei au fost activate, relatează Bloomberg.

Printre cumpărătorii de obligaţiuni argentiniene care şi-au cerut banii înapoi se numără fondurile de investiţii americane Aurelius Capital Management şi Elliott Associates, acesta din urmă fiind cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea.

Cei doi investitori au fost supranumiţi "fonduri vulturi" în presa argentiniană.

Publicaţia locală Ambito a scris că un grup de bănci, care include Citigroup, JP Morgan Chase şi HSBC Holdings, s-ar fi înţeles cu fondurile de hedging să le cumpere obligaţiunile argentiniene, acestea din urmă cerând 1,4 miliarde dolari.

Secretarul general al Guvernului argentinian, Jorge Capitanich, a declarat că Executivul nu este implicat în tranzacţiile dintre entităţi private. Acesta sugerase că o posibilă soluţie ar fi ca un terţ să cumpere deţinerea fondurilor.

Reprezentanţii Elliott au afirmat, pentru Bloomberg, că Argentina a refuzat să ia în considerare, la modul serios, "numeroasele soluţii creative" pe care mediatorul cazului, Daniel Pollack, le-a propus. Oficialii fondului au precizat că multe dintre aceste soluţii erau acceptabile, în opinia lor.

În schimb, ministrul argentinian al Economiei, Axel Kicillod a susţinut că Guvernul nu a putut să realizeze plăţile către fonduri din cauză că acest lucru ar presupune modificarea termenilor pentru investitorii care au acceptat restructurarea datoriei ţării, în 2005 şi 2010.

Clauza care prevede acest lucru, denumită "Rufo" (rights on future offers) şi care expiră la sfârşitul acestui an, ar putea genera solicitări de până la 120 miliarde dolari, din partea investitorilor, potrivit oficialului de la Buenos Aires.