Infracţiunile cibernetice ar putea produce la nivel mondial pagube de 3 trilioane de dolari până în 2020, iar suma plătită anual de companii este de 400 de miliarde de dolari din cauza acestor fraude, a declarat, ieri, Cristina Metea, legal and corporate affairs director în cadrul Microsoft, la o conferinţă de profil.
"71% dintre companii recunosc că au fost victime ale unei infracţiuni cibernetice. Aceste infracţiuni afectează la nivel mondial 556 de milioane de persoane, iar primele opt cele mai mari fraude de acest gen au afectat anul trecut 160 de milioane de baze de date", a arătat oficialul Microsoft, citat de Agerpres.
Potrivit Cristinei Metea, fraudele cresc pe măsură ce rata de utilizare a internetului creşte şi ea, la fel şi numărul de conexiuni mobile. În prezent, există peste 7 miliarde de conexiuni mobile la nivel mondial, mai multe decât populaţia planetei, a arătat ea.
"3 trilioane de dolari este suma estimată pentru pierderile economice cauzate de infracţiuni cibernetice până în 2020. Anual, companiile plătesc 400 de miliarde de dolari din aceeaşi cauză", a susţinut Metea.
Ea a subliniat că, din momentul în care a intrat într-un sistem, un malware (soft conceput pentru a afecta un computer) este depistat după mai bine de 140 de zile.
La finele lunii mai, ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, a anunţat că numărul de site-uri româneşti implicate în incidente de securitate cibernetică a depăşit 17.000 în 2015, în creştere cu 58% faţă de 2014.
"Alertele sunt în creştere. Spre exemplu, peste 17.000 de domenii active ".ro" au fost compromise. Aici avem o creştere de 58%, iar aceste domenii sunt ca nişte tunuri care pot fi folosite la un moment dat de atacatori", a explicat Bostan în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO.
La rândul său, directorul general al CERT-RO, Augustin Jianu, a spus că, în ultimele şase luni, instituţia a răspuns la 18 solicitări de intervenţie în caz de incident cibernetic şi a efectuat investigaţiile tehnice aferente (două investigaţii fiind în curs).
În plus, instituţia a derulat şase audituri de securitate cibernetică, unul la Autoritatea Electorală Permanentă, unul la Compania Naţională Poşta Română, trei la Ministerul Comunicaţiilor şi unul la un consiliu judeţean.
Totodată, au fost diseminate şapte alerte publice privind riscuri cibernetice severe, a mai spus Augustin Jianu.
Pentru perioada următoare, Centrul are ca priorităţi implicarea sectorului public şi privat într-un exerciţiu de securitate cibernetică la nivel naţional şi distribuirea a 200.000 de licenţe anti-virus gratuite pentru elevi, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi două companii private.
În plus, instituţia urmăreşte finalizarea demersurilor pentru încheierea unui acord de cooperare cu compania Microsoft privind incidentele cibernetice. Acest acord nu presupune implicare financiară din parte statului român.