LAURA CODRUŢA KOVESI, PROCUROR ŞEF EUROPEAN "Legea avertizorilor reprezintă un pas înapoi faţă de nivelul de protecţie acordat de Directiva europeană"

Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, anunţă, într-un comunicat dat publicităţii astăzi, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate, potrivit g4media.ro.

"Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziţii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potenţialii avertizori de integritate din România şi afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcţionare a serviciilor de anchetă şi de urmărire penală în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupţiei sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuţia bugetului Uniunii sau de protecţia intereselor financiare ale Uniunii", se arată în comunicatul şefei Parchetului European.

Parlamentul a votat, ieri, chiar în timpul vizitei vicepreşedintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la Bucureşti un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupţie şi de nerespectare a legii.

Conform sursei citate, un alt motiv pentru care Kovesi anunţă că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene în ce priveşte activarea mecanismului de condiţionalitate a fondurilor este faptul că Parchetul European nu ar fi primit încă cei 9 procurori delegaţi suplimentar faţă de cei desemnaţi deja şi că " a existat o întârziere considerabilă în ceea ce priveşte acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofiţeri de poliţie judiciară în sprijinul operaţiunilor sale".

Declaraţia procurorului-şef european Laura Kövesi privind protecţia denunţătorilor de integritate în România:

"Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile de investigaţie şi de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă şi implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecţia avertizorilor de integritate) prezintă o relevanţă operaţională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reuşiţi să îi protejaţi pe avertizori, limitaţi detectarea. Dacă nu detectaţi, nu puteţi investiga şi urmări penal.

Procurorul-şef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaţilor din România a adoptat în sfârşit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziţii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potenţialii avertizori din România şi afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcţionare a serviciilor de anchetă şi de urmărire penală în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupţiei sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuţia bugetului Uniunii sau de protecţia intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegaţi din România şi că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce priveşte acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofiţeri de poliţie judiciară în sprijinul operaţiunilor sale. Procurorul-şef european analizează dacă această situaţie persistentă, combinată cu cele mai recente evoluţii, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii."

Context

România nu ar fi prima ţară în cazul căreia Parchetul European cere Comisiei activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Sloveniei şi Poloniei.

Kovesi declara, în iulie 2021, că Slovenia, reprezintă un "risc uriaş" în ceea ce priveşte fraudarea fondurilor europene, din cauză că la data respectivă Slovenia nu nominalizase procurori pentru Parchetul European (EPPO) pe care îl conduce, acesta fiind însărcinat cu anchetarea fraudelor legate de fondurile europene şi a altor infracţiuni legate de bugetul UE.

În februarie 2022, Laura Kövesi, şefa Parchetului European, a avertizat că refuzul Poloniei de a coopera cu instituţia pe care o conduce riscă să înlesnească fraudele cu fonduri UE.

Kovesi susţine că poziţia Poloniei îngreunează investigaţiile legate de corupţia transfrontalieră în UE, transmite EU Observer.

Kovesi a trimis acest avertisment într-o scrisoare către Comisia Europeană, care arată că ori de câte ori un procuror european nu a putut obţine probe din Polonia capacitatea Parchetului de a contracara criminalitatea care afectează bugetul Uniunii este îngreunată în mod sistematic, mai spune g4media.ro.