Legea Semnăturii Electronice şi a Serviciilor de Încredere a fost adoptată. Ce principale noutăţi au fost aduse din perspectiva semnăturii electronice?

Legea Semnăturii Electronice şi a Serviciilor de Încredere (nr. 214/2024), mult aşteptată în special de către mediul de afaceri, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare în 3 luni de la această dată, aducând mai multă claritate cu privire la efectele juridice ale diverselor categorii de semnături electronice, la tipul de semnătură electronică ce trebuie utilizată în scopul asigurării validităţii unui document, dar şi la efectele din perspectiva condiţiilor de probă, asigurând cadrul juridic de aplicare a Regulamentului e-IDAS.

Una din modificările cheie aduse de Legea Semnăturii Electronice şi a Serviciilor de Încredere este reprezentată de definirea, pentru prima dată la nivelul legislaţiei naţionale, a semnăturii electronice simple - concept nereglementat cu claritate prin vechea reglementare naţională privind semnătura electronică din 2001 (Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică), ce ridica numeroase probleme practice de interpretare şi aplicare, în special în raporturile B2B.

De asemenea, se reglementează expres efectele juridice ale semnăturii electronice simple, stabilindu-se că documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă va produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu semnătură olografă în oricare dintre următoarele cazuri:

în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;

în cazul în care înscrisul este recunoscut de cel căruia îi este opus - Legea menţionează că o astfel de recunoaştere va rezulta şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligaţiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică - prin urmare, dacă o parte îşi execută obligaţiile contractuale (ex. livrează/recepţionează produse, plăteşte contravaloarea produselor livrate etc.), chiar această conduită va echivala cu o recunoaştere;

atunci când părţile contractului sunt profesionişti şi au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe.

Mai mult, sunt reglementate efectele juridice ale semnăturii electronice avansate, stabilindu-se în mod expres că documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoarele 3 scenarii:

actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituţie publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;

documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligaţiilor care s-au născut din documentul electronic;

atunci când părţile contractului au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe.

În ceea ce priveşte semnătura electronică calificată nu sunt modificări substanţiale, sens în care aceasta va produce aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografă, iar documentul electronic semnat cu acest tip de semnătură este asimilat cu înscrisul sub semnătură privată, în condiţiile Regulamentului e-IDAS.

În plus, se menţionează în mod expres că actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleaşi efecte juridice ca acelaşi act juridic în format letric (cu semnătură olografă).

În contextul intrării în vigoare a Legii Semnăturii Electronice şi a Serviciilor de Încredere, atât Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cât şi OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se abrogă.