După ce Curtea Constituţională a constatat că legea pensiilor, precum şi creşterea salariilor cadrelor didactice sunt constituţionale, euforia PNL privind efectul electoral al "fermităţii bugetare" va fi serios revizuită. Printr-o dublă gafă, foarte probabil provocată de excesul unor consultanţi electorali, liberalii au reuşit contraperformanţa de a-şi ostiliza, cu doar o lună şi jumătate înaintea alegerilor, două categorii sociale al căror vot va înclina balanţa: profesorii şi pensionarii. Iar verdictul Curţii obligă la defensivă. E adevărat că şi sesizarea preşedintelui privind legea Curţii de Conturi nu a fost admisă, dar consecinţele politice, şi mai ales electorale, ale acestei respingeri nu vor afecta libertatea de mişcare politică a şefului statului în egală măsură cu cea a guvernului. Pe de o parte, pentru că legea Curţii de Conturi nu priveşte decât câteva persoane, pe de alta pentru că Traian Băsescu nu se află într-o campanie electorală directă, ci într-una implicită, şi, nu în ultimul rând, pentru că deja preşedintele a reluat cu o energie renăscută atacurile în rafală asupra guvernului.
Ca în enunţul legii lui Morley - politica este domeniul unde alegem constant între două gafe - alegerea electoratului se va îndrepta cel mai probabil spre cei ce vor fi reuşit, prin atitudinile şi gesturile lor, să nu irite opinia publică. Ori, după ce decizia Curţii Constituţionale a fost publicată, guvernul nu a abandonat poziţia iniţială, anunţând, din contră, că îşi menţine punctul de vedere privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Mai mult, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu nu doar că şi-a manifestat surprinderea faţă de decizia Curţii, care este definitivă şi irevocabilă, dar a şi afirmat că
Dacă contextul crizei economice - care năpădeşte, iată, şi vecinii României - putea justifica un comportament "responsabil" faţă de starea economică a ţării, modul de comunicare ales nu reuşeşte decât să îndepărteze electoratul indecis. Ori, acest electorat va face în final diferenţa. Teza sensibilizării aşa zisului electorat "de dreapta", care ar fi astfel recuperat de liberali, rămâne să fie probată.
Între timp, "furia" sindicală odată stârnită, nu mai putea fi controlată, iar guvernul, aflat la sfârşit de mandat şi lipsit de autoritate, nu mai are nici forţa, nici interesul să negocieze. Spirala revendicărilor nu mai poate fi în niciun fel oprită.
Jucându-se populist cu legile salarizării bugetarilor, politicienii au deschis cutia Pandorei. După decizia Curţii Constituţionale, toţi bugetarii se vor considera îndreptăţiţi să ceară măriri salariale. Şansa unei campanii rezonabile a fost deja ratată. Iar demagogia de campanie şi absenţa unei autentice culturi a dialogului civic şi social nu vor face decât să deschidă câmp liber populismului.