Legile securităţii naţionale, între CCR şi Comisia specială

O nouă sesizare "fierbinte" a ajuns pe masa Curţii Constituţionale. Săptămâna aceasta, PNL a depus la CCR sesizarea privind hotărârea Parlamentului de înfiinţare a Comisiei speciale pentru legile securităţii naţionale.

Printre cele sesizate Curţii Constituţionale de către liberali se numără lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare, restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora, generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului, încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale. Pentru PNL nu este clar dacă această Comisie specială "avizează acte normative complexe", aflate în prezent în procedură parlamentară, "elaborează propuneri legislative" sau doar analizează cadrul normativ actual în domeniul securităţii naţionale.

Potrivit sesizării: "Instituirea în beneficiul Comisiei speciale a acestei competenţe generale de a examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale încalcă principiul bicameralismului, eliminând din competenţa comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum este aceasta stabilită pe cale regulamentară, dezbaterea iniţiativelor şi proiectelor legislative existente sau viitoare cu incidenţă într-un întreg domeniu de reglementare ce ţinea de competenţa lor exclusivă. Formularea contradictorie de la art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018 conduce la restrângerea competenţei comisiilor permanente ale celor două Camere prin transferarea unui domeniu esenţial din competenţa acestora către o Comisie specială. Astfel, cum am arătat şi în alte sesizări de neconstituţionalitate cu obiect similar, prin restrângerea competenţei comisiilor permanente de a dezbate proiecte şi iniţiative legislative într-un anume domeniu de reglementare şi în condiţiile în care toate proiectele de acte normative dintr-un anumit domeniu de reglementare vor fi examinate, modificate şi completate de o singură comisie specială comună a celor două Camere este afectat principiul conform căruia dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Or, evaluarea în plenul celor două Camere este posibilă atunci când organele de lucru interne ale fiecărei Camere, competente să avizeze şi să întocmeas­că rapoarte, se pot exprima cu privire la conţinutul respectivelor proiecte de lege sau propuneri legislative, aspect fundamental pentru respectarea principiului bicameralismului. Dezbaterea actelor normative în domeniul securităţii naţionale de către 70 de deputaţi şi senatori, membri ai comisiilor permanente sesizate pentru raport prin procedură parlamentară obişnuită, ar asigura pluralitatea opiniilor necesare elaborării, în condiţii de transparenţă a noilor reglementări într-un domeniu fundamental pentru buna funcţionare a statului".

Liberalii susţin că rolul şi finalitatea consacrate pentru organizarea şi func­ţionarea comisiilor parlamentare, din perspectiva principiului bicameralis­mului, sunt afectate, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Constituţie.În opinia semnatarilor, articolul 3 din Hotărârea Parlamentului încalcă şi art. 68 şi art. 31 din Constituţie. Conform art. 3 din Hotărârea Parlamentului, şedinţele Comisiei sunt, de regulă, publice. Condiţiile în care reprezentanţii mass-mediei au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia. PNL atrage atenţia că din formularea adoptată de către Parlament a art.3 din Hotărâre reiese în mod vădit şi explicit intenţia Legiuitorului de a îngrădi exclusiv accesul mass-media la lucrările şedinţei şi de a încălca dreptul cetăţenilor de a avea acces la informaţii de interes public şi nu conferirea unui caracter secret al şedinţelor comisiei, neprevăzând nicio situaţie în care la şedinţele comisiei accesul publicului să fie restricţionat.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat (208 voturi "pentru", 92 de voturi "împotrivă" şi trei abţineri) înfiinţarea Comisiei speciale pentru modificarea Legilor din domeniul siguranţei naţionale, forul legislativ putând şi iniţia propuneri legislative în domeniul securităţii naţionale. Printre obiectivele Comisiei parlamentare speciale se numără: analizarea cadrului normativ actual, elaborarea propunerilor de modificare, corelare şi sistematizare a textelor legislative care reglementază materia, elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniile analizate, centralizarea, în vederea examinării, a iniţiativelor legislative care au incidenţă în materia securităţii naţionale, aflate în procedura celor două Camere ale Parlamentului. Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, a fost ales şi preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale.