Liberalii vor prelungirea kurzarbeit până la finalul anului 2022

Decizia Ministerului Muncii de a încheia programul de muncă flexibilă (kurzarbeit) în următoarele 3 luni este imposibil de înţeles în contextul geopolitic actual şi al crizei energetice cu care ne confruntăm, a declarat, ieri, deputatul liberal Tudor Polak. Conform acestuia, retragerea sprijinului statului în acest moment tensionat este o măsură care nu poate fi acceptată de parlamentarii PNL, care îşi doresc ca munca flexibilă să poată fi prestată până la finalul anului 2022.

"Ministerul Muncii nu trebuie să lase angajaţii şi angajatorii români descoperiţi într-un moment critic din punct de vedere economic. Marius Budăi a declarat recent că, odată cu încheierea stării de alertă, statul nu va mai sprijini angajatorii ai căror salariaţi se află în şomaj tehnic, iar programul de muncă flexibilă (kurzarbeit) se va încheia în următoarele 3 luni. Raţionamentul din spatele acestei decizii este imposibil de înţeles în contextul geo-politic actual şi al crizei energetice cu care ne confruntăm. Kurzarbeit a avut din 2020 încoace un impact extrem de pozitiv asupra pieţei muncii din ţara noastră şi a salvat sute de mii de locuri de muncă. Retragerea sprijinului statului în acest moment tensionat este o măsură pe care noi nu o vom accepta. Putem anticipa cu toţii că actuala criză energetică dublată de situaţia politică din apropierea României vor aduce dificultăţi la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este dator să se asigure că cetăţenii români vor avea un loc de muncă indiferent de situaţie", a declarat Tudor Polak.

Deputatul liberal a precizat că aşteaptă în următoarele două săptămâni un act normativ din partea Ministerului Muncii prin care măsura kurzarbeit să poată fi aplicată până la finalul anului curent. În caz contrar, Polak susţine că deputaţii şi senatorii PNL vor iniţia un act normativ în acest sens.

"Piaţa muncii este încă vulnerabilă în urma celor aproape doi ani de restricţii, iar datoria noastră este să ne asigurăm că revenirea la normalitate se va face treptat, fără a împovăra suplimentar angajatorii şi angajaţii români. Este vorba despre responsabilitate atât pentru cei angajaţi în sistemul public, cât şi pentru cei angajaţi în sistemul privat", a spus Tudor Polak.

Amintim că ministrul Marius Budăi a anunţat luni că, după ridicarea stării de alertă, începând cu 9 martie, nu se mai acordă şomaj tehnic, dar rămâne în vigoare, pentru încă trei luni, măsura "kurzarbeit" instituită prin OUG 132/2020. Ministrul Muncii a mai spus că nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă şi nici telemunca.

Conform actului normativ ce reglementează kurzarbeit, angajatorii aflaţi în situaţii excepţionale pot reduce durata de muncă cu până la 80%, iar Guvernul subvenţionează 75% din diferenţa dintre salariul normal şi cel pentru program de muncă redus. Nu va fi acoperit de către stat tot salariul angajatului, ci până la valoarea salariului mediu brut pe economie. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.

De asemenea, pe perioada de aplicare a programului "kurzarbeit" este interzisă angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus. Legea mai prevede că angajatorii trebuie să obţină acordul scris al reprezentantului salariaţilor pentru această reducere de program şi, implicit, de venituri.