"Lipsa forţei de muncă va fi mai dureroasă decât o criză economică"

Reporter: Cum vedeţi evoluţia turismului în 2019?

Nicolae Demetriade: Cele mai recente date comunicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere cu 5,6% a sosirilor şi cu 9,1% a înnoptărilor în structurile de primire turistică, în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2018. După Bucureşti, care concentrea-ză cea mai mare parte a cazărilor, Braşovul, Clujul şi Prahova au fost cele mai solicitate zone. În acelaşi timp, datele agenţiilor de turism membre ANAT pentru lunile de Early Booking de la începutul anului arată o creştere, în medie, cu o treime, a rezervărilor de vacanţe pentru acest an. Sunt premisele unui an bun, cu multe călătorii pentru români, nu numai în străinătate, ci şi în România, unde 1,2 milioane de angajaţi în sectorul public, dar şi salariaţi din sistemul privat, primesc vouchere de vacanţă şi le pot folosi pentru a descoperi şi a cunoaşte şi alte zone turistice ale ţării în afară de cele consacrate, care devin din ce în ce mai aglomerate.

Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă astăzi industria?

Nicolae Demetriade: Marketingul şi promovarea externă, lipsa forţei de muncă, structurile calificate pentru asigurarea managementului turistic al destinaţiilor, lipsa de coordonare a actorilor din mediul privat, acestea ar fi cele mai stringente probleme.

Lipsa forţei de muncă este o preocupare a întregii industrii, de la companiile care alcătuiesc şi vând programe turistice până la cele care deţin pensiuni, hoteluri ori restaurante.

Ne confruntam cu cel mai mare ritm de depopulare a forţei de muncă şi este un subiect extrem de periculos, pentru că în etapa următoare lipsa forţei de muncă va fi mai dureroasă decât o criză economică.

Reporter: Care sunt ţările ţintă către care consideraţi că ar trebui promovată România pentru a atrage mai mulţi turişti?

Nicolae Demetriade: Europa, ţările din golf, care au un potenţial deosebit, pentru că pot organiza chartere cu avioane din dotarea Tarom sau a Blue Air. Pentru Asia/China, s-au creat premise pentru obţinerea vizelor foarte rapid şi în condiţii mult îmbunătăţite faţă de anii anteriori.

Promovarea trebuie concentrată pe anumite acţiuni: veniţi în România pentru castele fortificate, pentru legenda lui Dracula, pentru admirarea faunei şi florei din Delta Dunării ori pentru relaxare în zonele montane, balneare şi de litoral, şi făcută într-o manieră susţinută. Să promovezi la un târg internaţional de turism fiecare posibilă atracţie din România şi nu un întreg care spune o poveste despre istorie, cultură, tradiţii este destul de ineficient.

Salutăm reînfiinţarea birourilor de turism ale României în străinătate şi aşteptăm politici coerente pentru atragerea turiştilor din aceste zone.

Cei mai mulţi turişti străini vin în prezent din Germania, Italia, Israel, Franţa, Regatul Unit şi Statele Unite. Per total, în intervalul ianuarie-aprilie 2019, sosirile turiştilor străini în Româ-nia au înregistrat o creştere cu 6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reporter: Cum îşi propune ANAT să încurajeze incomingul?

Nicolae Demetriade: Încurajarea incomingului trebuie să fie o prioritate pentru decidenţii politici. ANAT va susţine orice iniţiativă serioasă în aceasta direcţie. Incomingul este industria care poate genera o infuzie serioasă de venituri din exportul de servicii turistice - o zonă în care putem deveni mult mai uşor competitivi faţă de zonele externe tradiţionale.

ANAT încurajează agenţiile de turism să facă incoming, dar este foarte dificil atunci când cota TVA pentru agenţii este de 19% - deci cei care pot atrage turiştii străini au TVA 19% - iar structurile care asigură cazarea şi masa au o cotă de 5%. Este necesară o armonizare a legislaţiei, este necesară acordarea de facilităţi pentru cei care aduc străini în ţară.

Reporter: Ce impact are asupra industriei intrarea în vigoare a directivei europene ce prevede garantarea pachetelor turistice?

Nicolae Demetriade: Directiva europeană 2302/2015 a fost transpusă în legislaţia românescă prin ordonanţa de guvern nr 2/2018. Avem şi norme de garantare şi raportare, Ordinul 156/2019. Am agreat cu Ministerul Turismului transpunerea directivei în legislaţia noastră, chiar fără să avem o viziune general comună cu ministerul asupra modului de implementare, dar prin transpunerea Directivei s-a evitat intrarea României în infringement din cauza tergiversării nejustificate a aplicării acestei directive, timp de trei ani, în perioada 2015-2017.

Impactul directivei este major, creând premisele de garantare a pachetelor de servicii cumpărate de călători şi vine să dezvolte încrederea călătorilor în agenţiile de turism licenţiate şi care asigură mecanisme de garantare certe.

Pentru respectarea spiritului directivei, pentru înţelegerea corectă de către toţi jucătorii din piaţă şi pentru garantarea cu poliţe de asigurare la un nivel foarte ridicat a pachetelor de servicii de călătorie, ANAT estimează finalizarea negocierilor cu Ministerul Turis-mului pentru clarificarea tuturor aspectelor practice privind normele de garantare prin emiterea unui nou Ordin de Ministru până la sfărşitul lunii iunie 2019.

Reporter: O problemă tot mai mare a industriei turistice şi nu numai este criza forţei de muncă. Credeţi că importul forţei de muncă este o rezolvare sustenabilă? Sau ce alte variante vedeţi viabile pentru a rezolva această criză?

Nicolae Demetriade: Criza forţei de muncă este o problemă generală pentru România. Măsuri urgente de pregătire duală, şcolile de meserii în turism, sunt extrem de necesare şi utile, dar vor lua suficient de mult timp.

Nu trebuie să neglijăm un aspect important. Toate ţările, inclusiv cele dezvoltate turistic din Europa, au aceiaşi problemă şi există riscul ca acei români care obţin o calificare acasă să aleagă un salariu mai bun şi să plece în străinătate.

România ar putea rezolva pe termen de trei-cinci ani criza de forţă de muncă în turism doar prin import masiv din ţările asiatice, iar pe măsură ce vom deveni o destinaţie turistică atractivă sperăm ca şi cei care acum se specializează în străinatate să revină în ţară.

Reporter: Care sunt principalele schimbări din domeniu care credeţi că vor veni odată cu noua lege a Turismului?

Nicolae Demetriade: Legea Turis-mului nu aduce schimbări majore în industrie, dar este necesară. Este de apreciat şi faptul că Guvernul a aprobat recent Hotărârea pentru intrarea în vigoare a Programului Multianual de Marketing şi promovare turistică şi a programului multianual de dezvoltare a destinaţiilor, decizii care ar putea relansa potenţialul turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru ca Româ-nia să devină o destinaţie turistică atractivă.

Aşteptăm cu interes ca Ministerul Turismului să aprobe şi Strategia de dezvoltare turistică a României, o măsură care ar crea premise pentru obţinerea de programe de finanţare dedicate turismului, atât din fonduri europene cât şi din cele prevăzute în Memorandumul Guvernului.

Reporter: Care consideraţi că ar trebui să fie priorităţile Ministerului Turismului pentru revitalizarea indus-triei, mai ales că anul acesta se bucură de cel mai mare buget acordat până acum?

Nicolae Demetriade: Investitorii reali în turism trebuie încurajaţi cu măsuri fiscale. Când faci o investiţie de zeci ori sute de milioane de euro, care creează locuri de muncă şi contribuie cu sume importante la buget, bugetul trebuie să întoarcă investitorului o parte din beneficii, să-l stimuleze. Nu le vom face o favoare investitorilor în România, sistemul funcţionează peste tot în lume şi produce efecte spectaculoase.

Încă sperăm că decidenţii politici vor înţelege că investind în turism, devenind o atracţie turistică atractivă, România va asigura o creştere economică constantă care să genereze venituri suplimentare pentru alocări de fonduri consistente în învăţământ, educaţie şi sănătate.

Ne bucurăm că în acest an Ministerul Turismului beneficiază de "cel mai mare buget acordat până acum".

Rămânem încă tributari unor comparaţii cu noi înşine şi apreciem o creştere procentuală. Să nu uităm însă că vorbim de un buget de 10.000.000 de euro, când o ţară ca Israelul are un buget pentru turism de 100.000.000 de euro.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre în ceea ce priveşte turismul?

Nicolae Demetriade: România are marea şansă de a face din turism o industrie care să contribuie major la creşterea PIB şi a bunăstării în toată ţara, care să asigure o dezvoltare a sectoarelor precum agricultura, transportul, comerţul, industria alimentară, vinificaţie.

În opinia Organizaţiei Mondiale a Turismului, ponderea turismul româ-nesc în PIB ar trebui să fie de 6%. În 2017 a ajuns la 2,6%, de la 1,5% în 2016. E important când străinii îţi văd valorile şi potenţialul, când văd că avem frumuseţe naturală diversificată în mare, munte, deltă, că suntem ospitalieri, că avem agenţii de turism creative. Aprecierile ne ridică moralul, dar sunt doar paleative.

Trebuie să existe o înţelegere corectă şi voinţă politică care să iniţieze strategii coerente de dezvoltare şi măsuri ferme de implementare a strategiilor, care să genereze un număr minim de 10.000.000 de turişti străini pe an în România.

Reporter: Vă mulţumesc!