Liviu Voinea: Generalizarea declaraţiilor de venit şi de avere ar elimina munca la negru

Introducerea declaraţiilor de venit şi avere obligatorii pentru toată lumea ar elimina munca la negru şi ar sprijini orientarea ajutoarelor sociale către cei care au cu adevărat nevoie, dar aceasta este o reformă care se poate face numai de sus în jos, prin voinţă politică, a declarat profesorul universitar de economie Liviu Voinea.

"Pentru eliminarea muncii informale eu sunt adeptul soluţiei prin care toată lumea va trebui să depună declaraţii de venit şi de avere astfel încât să se poată identifica sursele informale de venit. Dar acesta ţine de schimbarea radicală a sistemului fiscal. În actualul sistem, probabil, că nu se poate face. Atunci când în România vor exista impozite progresive, şi vor exista, va trebui reintrodusă declaraţia globală de venit şi declaraţia de avere, pentru toată lumea", a afirmat profesorul Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Introducerea acestui sistem "de control fiscal" ar prezenta certe avantaje şi pentru contribuabil, care va putea să beneficieze de deductibilităţi.

"Oamenii îşi păstrează toate chitanţele şi le vor fi deduse toa-te cheltuielile din sectoarele pe care statul va considera că este necesar să le stimuleze, cum ar fi sănătatea şi educaţia", a spus Liviu Voinea.

În opinia sa, introducerea obligativităţii depunerii declaraţiilor de venit şi de avere de către toată lumea ar fi extrem de utilă şi pentru a mai corecta direcţionarea asistenţei sociale, astfel încât doar cei care au cu adevărat nevoie să primească ajutor de la stat.

Întrebat ce împiedică aplicarea acestui sistem la scară naţională, profesorul Liviu Voinea a afirmat că "aici este sursa corupţiei pentru că, dacă reduci din economia subterană, cu ce bani negri se mai alimentează tot mecanismul, inclusiv cel public şi, până la urmă, este necesară voinţă politică pentru că este genul de reformă care nu se poate face decât de sus în jos". În plus, din punct de vedere "tehnic", mai este necesară corelarea sistemelor informatice de evidenţă şi întărirea mecanismelor de control pe teren.

În continuare, Liviu Voinea s-a referit la alte măsuri care ar duce la reducerea muncii la negru.

"Printre măsurile care ar scoate la lumină o parte din economia informală se numără creşterea semnificativă a salariului minim şi reducerea semnificativă a contribuţiilor de asigurări sociale, dar numai luate împreună pentru a avea un impact neutru asupra firmelor, pozitiv asupra angajaţilor şi pozitiv asupra bugetului de stat", a spus profesorul universitar Liviu Voinea.

Pentru că prin aplicarea acestor măsuri se pare, cel puţin la prima vedere, că atât firmele cât şi statul sunt în pierdere, Liviu Voinea a sub-liniat că este vorba despre un pachet acţiune simultană pe două direcţii: salarii şi contribuţii sociale.

"Mă întrebaţi dacă firmele private pierd? Nu, dacă măsura majorării salariului minim este luată la pachet cu reducerea CAS-ului. Dar asta înseamnă că reducerea CAS-ului va aduce venituri mai puţine la buget? Nu, pentru că dacă se reduce suficient de mult, se creează un efect de antrenare şi se creează noi locuri de muncă. Vor fi deci mai puţine venituri din contribuţiile de asigurări de sănătate şi de pensii, imediat, dar statul va obţine mai multe venituri din impozitul pe venit şi din noile contribuţii de sănătate care, chiar dacă sunt plătite la o rată mai mică, provin de la un număr mai mare de persoane. Am făcut calcule. Bugetul are de câştigat. Impactul asupra firmelor este neutru. În plus, se creează noi locuri de muncă", a explicat profesorul universitar Liviu Voinea.

În legătură cu neaplicarea acestor măsuri, Liviu Voinea este de părere că ar fi vorba despre o "reţinere din partea Fondului Monetar Internaţional, care a apreciat că statul ar fi obligat să facă plăţi prea mari pentru salarii în sectorul public".

"Este greşit pentru că în sectorul public sunt de două ori mai puţini angajaţi cu salariu minim decât în cel privat. Orice creştere a salariului minim aduce bani la buget pentru că statul plăteşte "x" pentru bugetari şi obţine "2x" din ceea ce plătesc firmele private", a afirmat profesorul Liviu Voinea.

În încheiere, acesta a arătat că, potrivit unei recente cercetări pe care a realizat-o împreună cu specialişti ai Institutului Naţional de Statistică (INS), economia informală, numai pe partea de ocupare, aduce o pierdere la buget echivalentă cu 6% din PIB.

"Este vorba despre locuri de muncă existente în prezent, dar care nu sunt impozitate. Nu trebuie create noi locuri de muncă, acestea exis-tă, trebuie doar scoase la lumină, fis-calizate. Dacă numai o parte dintre aceste locuri de muncă ar fi fiscalizate - noi am identificat un potenţial imediat de aproximativ 20% şi care nu sunt în agricultură sau în gospodăria proprie ci în unităţi de producţie, în bănci, în birourile diverselor companii - s-ar recupera, în fiecare an, o sumă egală cu 1,2% din PIB", a precizat Liviu Voinea.

Este vorba despre circa 300.000 de locuri de muncă unde Inspecţia Muncii poate avea un acces lejer, iar respectivii angajatorii îşi pot permite să încheie contracte legale, a adăugat profesorul universitar Liviu Voinea.