"LOVITURĂ DE PALAT" ÎN FOTBAL Cluburile bogate se izolează de restul lumii

Lumea fotbalului se află la un moment de cotitură. Bogaţii fotbalului au pornit o revoluţie pentru a se izola de restul lumii, un soi de haiducie pe invers. Reacţiile împotriva acestui demers sunt plasate între moderat şi violent şi vin de la toate nivelurile, inclusiv de la importanţi oameni de stat.

Douăsprezece mari cluburi au oficializat ieri lansarea Super Ligii, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor. Practic asistăm la o declaraţie de război căreia UEFA a promis că îi va da replica, excluzând echipele disidente şi pe jucătorii acestora din toate competiţiile. Potrivit unui comunicat al fondatorilor noii competiţii: "Douăsprezece dintre cele mai mari cluburi europene anunţă că au ajuns un acord pentru crearea unei noi competiţii, "The Super League", guvernată de cluburile fondatoare. AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham s-au unit în calitate de cluburi fondatoare. Sezonul inaugural va debuta cât mai rapid posibil. În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19". Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.

UEFA a reacţionat înainte de anunţul oficial al "puciştilor" şi a anunţat că va exclude cluburile care vor participa la o Super Ligă privată: "UEFA, federaţia engleză şi Premier League, federaţia spaniolă şi LaLiga, federaţia italiană şi Lega Serie A au aflat că unele cluburi din Anglia, Spania şi Italia ar putea plănui să anunţe înfiinţarea unei aşa-zise Super Ligă. Dacă acest lucru se va întâmpla, vrem să reiterăm că noi - UEFA, FA, RFEF, FIGC, Premier League, LaLiga, Lega Serie A, dar şi FIFA şi toate federaţiile care ne sunt membre - vom rămâne uniţi în eforturile de a opri acest proiect cinic, proiect care se bazează pe interesul propriu al câtorva cluburi într-un moment în care societatea are nevoie de solidaritate mai mult ca niciodată. Vom analiza toate măsurile pe care le putem lua, la toate nivelurile, atât judiciar cât şi sportiv, pentru a preveni acest lucru. Fotbalul se bazează pe competiţii deschise şi merit sportiv, nu poate fi altfel.După cum au anunţat anterior FIFA şi cele şase federaţii, cluburile în cauză vor primi interdicţie de participare în orice altă competiţie la nivel naţional, european sau mondial, iar jucătorii lor ar putea pierde oportunitatea de a-şi reprezenta echipele naţionale.Le mulţumim cluburilor din alte ţări, în special celor franceze şi germane, care au refuzat să participe.

Facem apel la toţi iubitorii fotbalului, suporteri şi politicieni, să ni se alăture în lupta împotriva unui astfel de proiect, dacă va fi anunţat. Acest interes propriu persistent al câtorva durează de prea mult timp. Ce e prea mult e prea mult".

FIFA îndeamnă la calm şi unitate: "Având în vedere mai multe solicitări mass-media şi aşa cum a menţionat deja de mai multe ori, FIFA doreşte să clarifice faptul că este fermă în favoarea solidarităţii în fotbal şi a unui model echitabil de redistribuire care poate contribui la dezvoltarea fotbalului ca sport, în special la nivel global, ţinânând cont că dezvoltarea a fotbalului global este misiunea principală a FIFA. În opinia noastră şi în conformitate cu statutele, orice competiţie de fotbal, fie ea naţională, regională sau globală, ar trebui să reflecte întotdeauna principiile de bază ale solidarităţii, integrării, integrităţii şi redistribuirii financiare echitabile. Mai mult, organele de conducere ale fotbalului ar trebui să utilizeze toate mijloacele legale, sportive şi diplomatice pentru a se asigura că acest lucru rămâne valabil.

În acest context, FIFA îşi poate exprima dezaprobarea faţă de o «ligă europeană închisă separatistă», în afara structurilor internaţionale ale fotbalului şi fără să respecte principiile menţionate anterior. FIFA susţine întotdeauna unitatea în fotbalul mondial şi solicită tuturor părţilor implicate în discuţii aprinse să se angajeze într-un dialog calm, constructiv şi echilibrat pentru binele jocului şi în spiritul solidarităţii şi al fair-play-ului. FIFA, desigur, va face tot ceea ce este necesar pentru a contribui la un mod armonizat de urmat în interesul general al fotbalului".

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat că nu crede că proiectul Superligii europene va avea succes pe teremen mediu şi lung: "Mă bucură faptul că am văzut că UEFA, FIFA, cele trei federaţii naţionale, din Anglia, Italia şi Spania, împreună cu cele trei ligi profesioniste din aceste ţări împărtăşesc acelaşi punct de vedere şi anume că această competiţie poate să distrugă modelul european al sportului, care este bazat pe un sistem de retrogradare-promovare şi totdată pe principiul solidarităţii. Din punctul meu de vedere, cluburile care vor face pasul spre această competiţie au interese exclusiv financiare şi nu sunt absolut deloc interesate de pasiunea suporterilor, de investiţiile în propriile academii, altfel spus tratează echipele de fotbal - şi mă refer acum la acţionariatul acestor cluburi - doar ca un produs de entertainment. Şi o să înţelegem de ce cele mai multe dintre cluburile care fac parte din acest grup în momentul de faţă, din cele 12, sunt deţinute de capital american. Prin urmare, nu cred că pe termen mediu şi lung o asemena competiţie poate să aibă succes, mai ales că atât UEFA, FIFA, cât şi cele trei asociaţii naţionale şi ligile din ţările respective au avut o poziţie fermă: orice club care va participa în această competiţie va fi exclus, atât din competiţiile europene, cât şi din competiţiile interne".

Preşedintele acestui grup de echipe este Florentino Perez, conducătorul de la Real Madrid: "Vom ajuta fotbalul la toate nivelurile pentru a-l duce în locul pe care îl merită. Fotbalul este singurul sport global cu patru miliarde de fani şi responsabilitatea noastră ca mari cluburi este să îndeplinim aşteptările suporterilor". Preşedintele clubului Juventus, Andrea Agnelli, a demisionat din Comitetul Executiv al UEFA şi din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Cluburilor Europene (ECA), care a lucrat la reformele planificate ale Ligii Campionilor. El a spus că grupările s-au "reunit în acest moment critic pentru a permite transformarea competiţiei europene, punând jocul pe care îl iubim pe o bază durabilă pentru viitorul pe termen lung". Co-preşedintele Manchester United, Joel Glazer, va fi vicepreşedinte al Super League: "Prin reunirea celor mai mari cluburi şi jucători din lume pentru a juca pe tot parcursul sezonului, Super League va deschide un nou capitol pentru fotbalul european, asigurând o competiţie şi facilităţi de nivel mondial şi un sprijin financiar sporit pentru piramida mai largă a fotbalului". Liga va avea 20 de echipe - cele 12 formaţii fondatoare plus trei cluburi nenumite încă, aşteaptate să se alăture în curând şi cinci echipe care se califică anual în funcţie de rezultatele lor interne. Conform propunerilor, European Super League va începe în luna august a fiecărui an, cu meciuri la jumătatea săptămânii, iar cluburile vor fi împărţite în două grupe de câte zece, cu meciuri acasă şi în deplasare. Primele trei echipe din fiecare grupă s-ar califica în sferturile de finală, formaţiile de pe locurile al patrulea şi al cincilea jucând un play-off cu două manşe pentru cele două locuri rămase. Din sferturi, formatul va fi eliminatoriiu în două manşe, la fel precum cel folosit în Liga Campionilor, cu o finală într-un singur meci, în luna mai, într-un loc neutru.

_______________________________

• Boris Johnson, premierul Marii Britanii

"Planurile pentru o Superligă europeană ar fi foarte dăunătoare pentru fotbal şi sprijinim autorităţile de fotbal să ia măsuri".

_______________________________

• Emmanuel Macron, preşedintele Franţei

"Statul francez va susţine toate demersurile Ligii franceze, federaţiei franceze, UEFA şi FIFA pentru a proteja integritatea competiţiilor federale, indiferent dacă sunt naţionale sau europene".

_______________________________

• Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene

"Trebuie să apărăm un model european de sport bazat pe valori, diversitate şi integrare. Nu se pune problema a-l rezerva pentru câteva cluburi bogate şi puternice".

_______________________________

• Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal

"Din punctul meu de vedere, cluburile care vor face pasul spre această competiţie au interese exclusiv financiare şi nu sunt absolut deloc interesate de pasiunea suporterilor".

_______________________________

• Joel Glazer, co-preşedintele Manchester United

"Prin reunirea celor mai mari cluburi şi jucători din lume pentru a juca pe tot parcursul sezonului, Super League va deschide un nou capitol pentru fotbalul european, asigurând o competiţie şi facilităţi de nivel mondial şi un sprijin financiar sporit pentru piramida mai largă a fotbalului".

_______________________________

• Florentino Perez, preşedinte Real Madrid

"Vom ajuta fotbalul la toate nivelurile pentru a-l duce în locul pe care îl merită. Fotbalul este singurul sport global cu patru miliarde de fani şi responsabilitatea noastră ca mari cluburi este să îndeplinim aşteptările suporterilor".

_______________________________

• Aleksandr Ceferin, preşedintele UEFA

"Crearea Superligii europene este un scuipat în faţă pentru toţi iubitorii fotbalului".

_______________________________

• UEFA

"Vom rămâne uniţi în eforturile de a opri acest proiect cinic, proiect care se bazează pe interesul propriu al câtorva cluburi într-un moment în care societatea are nevoie de solidaritate mai mult ca niciodată".

_______________________________

• Câştigătoarele Cupei Campionilor/ Ligii Campionilor din ultimii 35 de ani

1986 - Steaua Bucureşti (România)

1987 - FC Porto (Portugalia)

1988 - PSV Edinhoven (Olanda)

1989 - AC Milan (Italia)

1990 - AC Milan (Italia)

1991 - Steaua Roşie Belgrad (Iugoslavia)

1992 - Barcelona (Spania)

1993 - Olimpique Marseille (Franţa)

1994 - AC Milan (Italia)

1995 - Ajax Amsterdam (Olanda)

1996 - Juventus Torino (Italia)

1997 - Borussia Dortmund (Germania)

1998 - Real Madrid (Spania)

1999 - Manchester United (Anglia)

2000 - Real Madrid (Spania)

2001 - Bayern Munchen (Germania)

2002 - Real Madrid (Spania)

2003 - AC Milan (Italia)

2004 - FC Porto (Portugalia)

2005 - Liverpool (Anglia)

2006 - Barcelona (Spania)

2007 - AC Milan (Italia)

2008 - Manchester United (Anglia)

2009 - Barcelona (Spania)

2010 - Inter Milano (Italia)

2011 - Barcelona (Spania)

2012 - Chelsea (Anglia)

2013 - Bayern Munchen (Germania)

2014 - Real Madrid (Spania)

2015 - Barcelona (Spania)

2016 - Real Madrid (Spania)

2017 - Real Madrid (Spania)

2018 - Real Madrid (Spania)

2019 - Liverpool (Anglia)

2020 - Bayern Munchen (Germania)

Echipele evidenţiate fac parte din grupul fondatoarelor noii Super Ligi.

_______________________________

• Politicienii reacţionează

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a reacţionat la iniţiativa fotbalistică şi a anunţat sprijinul pentru forurile fotbalistice, pe care le îndeamnă să ia măsuri împotriva acestui proiect: "Planurile pentru o Superligă europeană ar fi foarte dăunătoare pentru fotbal şi sprijinim autorităţile de fotbal să ia măsuri. Acestea ar lovi în inima fotbalului intern şi ar produce îngrijorare în rândul fanilor din toată ţara". Anterior, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că se opune proiectului Superligii europene, el dorind protejarea integrităţii competiţiilor naţionale şi continentale. "Preşedintele Republicii salută poziţia cluburilor franceze de a refuza participarea la un proiect de Super Ligă europeană de fotbal care ameninţă principiul solidarităţii şi meritului sportiv. Statul francez va susţine toate demersurile Ligii franceze, federaţiei franceze, UEFA şi FIFA pentru a proteja integritatea competiţiilor federale, indiferent dacă sunt naţionale sau europene", a precizat Palatul Elysee. Grecul Margaritis Schinas, unul dintre vicepreşedinţii Comisiei Europene, a declarat că proiectul Super League este contrar valorilor europene de "diversitate" şi "integrare". "Trebuie să apărăm un model european de sport bazat pe valori, diversitate şi integrare. Nu se pune problema a-l rezerva pentru câteva cluburi bogate şi puternice care vor să rupă legăturile" cu federaţiile naţionale, a scris acest Margaritis Schinas, comisar responsabil cu Promovarea stilului de viaţă european.

• Asociaţia cluburilor se opune

Asociaţia Europeană a Cluburilor (ECA) a anunţat că "este categoric opusă unui model de Super Ligă închisă". "ECA, în calitate de instanţă reprezentativă a celor 246 de cluburi de prim plan din Europa, şi-a reafirmat angajamentul privind colaborarea în sensul dezvoltării unui model de competiţii a cluburilor sub egida UEFA, pentru ciclul ce va debuta în 2024", a transmis ECA într-un comunicat publicat pe Twitter. ECA, adesea cunoscută ca un purtător de cuvânt al celor mai puternice cluburi europene, a luat poziţie chiar înainte ca cele 12 mari cluburi europene să anunţe lansarea acestei "Super League", o poziţie cu atât mai surprinzătoare cu cât printre aceste cluburi figurează Juventus Torino, prezidat de italianul Andrea Agnelli, care este şi preşedintele ECA. Clubul italian a precizat că a părăsit asociaţia şi că preşedintele său într-o mutare similară a demisionat de la preşedinţia ECA. Andrea Agnelli a demisionat, totodată, din Comitetul Executiv al UEFA al cărui membru era, a precizat un purtător de cuvânt al lui Juventus. "ECA face publică poziţia adoptată la Comitetul său Executiv de pe 16 aprilie, precizând că susţine angajamentul de a lucra cu UEFA la o nouă structură a fotbalului european în ansamblul său după 2024", a transmis asociaţia, invitând Uniunea Europeană de Fotbal să continue pe această cale.

• Fanii englezi se declară îngroziţi de proiect

Grupurile de fani ale tuturor celor şase cluburi engleze implicate în proiect se opun puternic Superligii europene, informează BBC. Grupul de suporteri Spirit of Shankly (SOS) al echipei Liverpool a precizat că este "îngrozit" de decizia Fenway Sports Group, proprietarul american al clubului. "FSG a ignorat fanii în căutarea lor implacabilă şi lacomă de bani. Fotbalul este al nostru, nu al lor. Clubul de fotbal este al nostru, nu al lor", a menţionat SOS, într-o postare pe reţelele de socializare. Chelsea Supporters' Trust a numit această mişcare "de neiertat" şi a afirmat că membrii săi şi "suporterii fotbalului din întreaga lume au experimentat trădarea supremă". Arsenal Supporters' Trust a numit acordul clubului de a se alătura grupului celor 12 drept "moartea lui Arsenal ca instituţie sportivă". Clubul Oficial al Suporterilor formaţiei Manchester City a precizat că această mişcare a arătat că "persoanele implicate au zero respect faţă de tradiţiile jocului", adăugând că este "hotărât să lupte împotriva acestei Superligi propuse". Manchester United Supporters' Trust a menţionat anterior că propunerile sunt "complet inacceptabile", iar ESL (n.r. -European Super League) "merge împotriva a tot ceea ce fotbalul şi Manchester United ar trebui să reprezinte". Tottenham Hotspur Supporters' Trust spune că ESL este un "concept condus de avaritate şi interes personal în detrimentul valorilor intrinseci ale jocului pe care îl considerăm atât de drag". Poziţia suporterilor este absolut clară în ceea ce priveşte acest proiect.

• Secretarul general al LPF acuză UEFA

Secretarul general al LPF, Justin Ştefan, consideră că UEFA este vinovată de apariţia proiectului Super Ligii europene. Ştefan crede că ligile profesioniste vor putea analiza perspectiva câştigării independenţei totale faţă de federaţiile naţionale: "Câteva idei la cald despre proiectul Superligii europene: 1. Principalul for vinovat pentru că s-a ajuns aici este UEFA. De ce? Pentru că prin crearea Champions League s-a mărit prăpastia dintre bogaţi şi săraci. În acest fel era previzibil că Superliga europeană va deveni, la un moment dat, pasul natural al celor bogaţi, interesaţi să creeze un nou produs de divertisment şi să-şi crească astfel veniturile. Cine mai crede în poveştile frumoase despre amatorism şi valorile sportului nu mai este în pas cu vremurile unei comercializări excesive a produselor sportive. 2. Din această mişcare, ligile profesioniste vor putea analiza perspectiva câştigării independenţe totale de federaţiile naţionale, mai ales în măsura în care forul european, şi implicit federaţiile naţionale, nu vor reuşi să iasă învingători din această revoltă. 3. Rămâne de văzut care va fi reacţia fanilor şi cum vor reuşi cele 12 cluburi disidente să comunica cu aceştia în perioada imediat următoare. În plus, cred că ligile de care aparţin aceste cluburi vor fi puse în situaţia unei alegeri dificile: o primă liga spaniolă cu sau fără Real Madrid, Ateltico Madrid şi Barcelona? O primă liga engleză cu sau fără Manchester United, City, Liverpool, Arsenal, Chelsea sau Totenham? O primă ligă italană fără Inter, Juventus sau AC Milan? 4. Solidaritatea dintre UEFA, federaţii şi ligi s-ar putea rupe în măsura în care interesele financiare ale ligilor naţionale vor fi grav afectate prin restructurarea parteneriatelor cu distribuitorii media. Excluderea disidenţilor din ligile naţionale va crea o presiune uriaşă asupra contractelor de drepturi media, mai ales că aceştia generează audienţe uriaşe pentru competiţia internă. 5. Cluburile disidente au o comunitate globală de fani, nu doar una locală, aşa încât o reacţie negativă din partea comunităţilor locale de fani s-ar putea să nu fie suficientă pentru a le întoarce din drum. Este un meci interesant între curentul globalist şi cel naţionalist". Devine tot mai evident că tăvălugul pornit de acest proiect va fi foarte greu de oprit.

• Excluderea "răzvrătiţilor", cerută pe mai multe voci

Reprezentanţii mai multor cluburi europene cer excluderea imediată a "răzvrătiţilor" atât din competiţiile interne cât şi din cele internaţionale, acolo unde mai este cazul. La mijloc sunt şi interese imediate, cluburi care astfel ar scăpa de retrogradare din ligile naţionale (Italia, Spania, Anglia) sau echipe care astfel ar ajunge la masa verde în semifinalele Ligii Campionilor, în locul formaţiilor Real Madrid, Chelsea şi Manchester City.

Trei cluburi din prima divizie italiană (Atalanta, Verona şi Cagliari) au cerut federaţiei de specialitate excluderea imediată din campionat a formaţiilor Inter Milano, AC Milan şi Juventus Torino, membre fondatoare a Super Ligii. Preşedintele forului italian, Paolo Dal Pino a solicitat puţină răbdare, dar a şi lăsat de înţeles că ar urma o serie de procese şi ar fi mai bine ca acestea s fie evitate. Pe de altă parte acesta a admis că un campionat ialian fără cele trei ar aduce mult mai puţini bani din drepturile de televizare. Şeful Guvernului italian, Mario Draghi, a anunţat că susţine UEFA împotriva Superligii europene. "Guvernul urmăreşte cu atenţie dezbaterea în jurul proiectului Superligii şi susţine cu determinare poziţiile autorităţile italiene şi europene în dorinţa de a păstra valorile meritocraţiei şi funcţia socială a sportului", a anunţat Guvernul italian.

De asemenea există o presiune uriaşă asupra UEFA pentru excluderea celor de la Manchester City, Real Madrid şi Chelsea din semifinalele Ligii Campionilor. Jesper Moller, preşedintele federaţiei daneze şi membru în Comitetul Executiv al UEFA, crede că toate cluburile implicate în proiect vor fi excluse. Vineri va avea loc un Comitet Executiv al UEFA, în cadrul căruia se vor lua mai multe decizii, inclusiv legate de eventualele excluderi.