Riscurile de creştere a deficitului bugetar şi ajustarea deficitului de cont curent pot duce la apariţia unor "deficite gemene" (n.r. twin deficits), în care ambele dezechilibre au valori asemănătoare, a spus, ieri, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
"Sectorul privat a făcut o ajustare de 4,2%, în 2008, pe contul curent şi poate efectua, în continuare, o corecţie cu 4,8% - 5%. Corectarea deficitului extern făcută, fără efort, de sectorul privat aduce riscul apariţiei deficitelor gemene, ceea ce înseamnă că trebuie să menţinem deficitul bugetar sub limita stabilită, de 4,6% din Produsul Intern Brut, pentru acest an", a subliniat consilierul.
Domnia sa estimează că deficitul de cont curent se poate ajusta sub 7% din PIB, anul acesta.
"În condiţiile în care sectorul privat accelerează ajustările de costuri şi de forţă de muncă, manifestate prin creşterea puternică a şomajului, există riscuri suplimentare ca scăderea economiei să fie mai mare decât este aşteptat", spune Croitoru.
Pe de altă parte, domnia sa dă vina şi pe bănci pentru scăderea consumului, care practică dobânzi ridicate la depozite, stimulând astfel economisirea pe termen scurt.
"Băncile ar trebui să reducă ratele dobânzii, pentru că nu cred că îşi vor pierde clienţii. Stimularea economisirii este îngrijorătoare, deoarece are loc într-un moment când ar trebui stimulat consumul", consideră Croitoru.
Cu toate acestea, domnia sa crede că, pe termen lung, este nevoie în continuare de creşterea ratei economisirii.
"În prezent, rata economisirii este de cel mult 17% din PIB. O rată normală a economisirii ar fi de 24% din PIB, raportată la un deficit de cont curent sustenabil de 4% din PIB", a mai adăugat consilierul guvernatorului BNR.
• Inflaţia ar putea coborî sub ţinta BNR în 2010
Lucian Croitoru consideră că, anul viitor, inflaţia ar putea scădea sub intervalul ţintit de BNR, de 2,5% - 4,5%, în condiţiile unei recesiuni mai puternice decât cea anticipată.
În cazul în care inflaţia ar depăşi cu mai mult de un punct procentual ţinta de final de trimestru, sau dacă este sub intervalul din jurul ţintei, Banca Naţională a României trebuie să se consulte cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit acordului încheiat cu acesta.
"Mulţi analişti anticipează o inflaţie, la sfârşitul anului 2009, peste intervalul ţintit de BNR, pentru că nu consideră că salariile din sectorul public se vor reduce", a mai adăugat Croitoru.
Cu toate acestea, el estimează că inflaţia va intra în intervalul ţintit de BNR până la finele acestui an.
"Anticipările negative în privinţa inflaţiei sunt alimentate de impresia că există, în continuare, o lipsă a finanţării externe în rândul companiilor, precum şi o politica de venituri laxă", a mai subliniat domnia sa.
Croitoru consideră că sectorul privat a făcut, până acum, prea puţine ajustări în privinţa costurilor, a salariilor şi a numărului de angajaţi, pe baza aşteptărilor că redresarea economiei va fi mult mai rapidă.
Efectele ajustării insuficiente făcută de companii, pe partea de costuri şi ocupare cu forţă de muncă, ar putea fi accelerarea dezinflaţiei, creşterea şomajului şi scăderea salariului în al doilea semestru al acestui an, potrivit consilierul guvernatorului BNR.
"În cazul în care PIB-ul va scădea puternic şi în trimestrul doi, firmele vor intensifica ajustările, ceea ce va duce la accelerarea dezinflaţiei, creşterea şomajului şi scăderea salariului mediu. De asemenea, în trimestrele doi şi trei contracţia economiei ar putea fi semnificativă", a mai spus Croitoru.
Ultima prognoză a BNR indică un nivel al inflaţiei de 4,4% la sfârşitul acestui an. De asemenea, instituţia a revizuit în scădere prognoza pentru inflaţia la finalul anului viitor, de la 3,2% la 2,8%, în condiţiile în care ţinta pentru anul viitor fusese stabilită, iniţial, la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.