Lui Stolojan nu-i place Ucenicul vrăjitor

Stolojan l-a pus pe Tăriceanu preşedinte la PNL, iar Tăriceanu l-a dat afară pe Stolojan din PNL.

Ce poveste!

În octombrie 2004, Tăriceanu spunea despre Stolojan aşa:

1."Autoritatea morală, seriozitatea, credibilitatea şi onestitatea lui Theodor Stolojan au transformat PNL într-un partid modern".

2."Moştenirea lui Theodor Stolojan ne obligă la responsabilitate".

Fix după doi ani, în octombrie 2006, Tăriceanu spune despre Stolojan aşa:

1."Domnul Stolojan, care face des confuzii, face şi de această dată una, penstru că nu ştie care este sensul unei platforme politice".

2."Ar fi bine ca cei care îl înconjoară sau îl împing de la spate, mai bine zis, pentru că dînsul văd că numai aşa ştie să funcţioneze, ar încerca să vină cu ceva nou, să propună ceva românilor".

3."Nu este de datoria primului ministru să răspundă la nişte critici penibile care sunt inspirate de cei care îl manevrează pe Theodor Stolojan. Mi se pare că ar fi pierdere de timp".

Ce a fost în mintea lui Stolojan cînd l-a pus preşedinte pe Tăriceanu?

El zice: retragerea mea din cursa prezidenţială în plină campanie electorală a creat o situaţie de criză în PNL şi m-am gîndit că Tăriceanu putea, temporar, să conducă partidul în mod echilibrat şi, fiind un vechi liberal, nu va fi contestat din interior.

Puzzle-ul de critici ale lui Stolojan la Tăriceanu se recompune după următorul mecanism:

I.Tăriceanu a refuzat oportunitatea unei majorităţi parlamentare a Alianţei DA, oportunitate reprezentată de alegerile anticipate;

II. Implicit, a prejudiciat interesul PNL de creştere a partidului în perioada mandatului de guvernare, creştere pentru care nu dispune de strategie alternativă;

III. Prin urmare, Alianţa DA este condamnată să guverneze în coaliţie cu forţe politice cu interese (doctrine, viziuni), uneori, chiar contrare Alianţei;

IV. Refuzul lui Tăriceanu vine din conectarea sa la grupuri de interese (unele dintre ele mari), pe care nu le-ar mai fi putut servi dacă ar fi demisionat din funcţia de premier (n.n. - şi probabil nu era sigur că ar fi revenit în funcţie după alegerile anticipate);

V. Unul dintre grupurile de afaceri la care Tăriceanu este conectat este cel al lui Dinu Patriciu, al cărui interes exclude un PNL mare şi tare, ci îi serveşte un partid cu cotă de 5-6% (baremul minim de reprezentare în Parlament), care "să intre la guvernare şi pe dreapta şi pe stînga" (n.n.- citat din Stolojan), ca să-şi negocieze voturile pentru avantaje punctuale ale grupului de interese;

VI. Funcţionînd în acest mecanism străin de interesul public şi de partid, Tăriceanu îşi îndeplineşte formal obligaţiile de premier şi este nepăsător faţă de soarta PNL, urmărind să conducă partidul autoritar, ca să şi-l facă instrument docil.

Stolojan îşi cere scuze, acum: "Am făcut un rău PNL-ului cînd l-am desemnat pe Tăriceanu".

Ce poveste! Merită şi un libret muzical.