LUNA AUGUST FINANCIARĂ  Iohannis dă mâna cu Trump, Tăriceanu cu Ponta şi Dăncilă rămâne cu ea întinsă

Ruperea coaliţiei, întâlnirea de la Casa Albă dintre Klaus Iohannis şi Donald Trump şi raportul FMI referitor la perspectivele economiei noastre sunt cele mai im­portante trei evenimente care au avut loc în luna august, pe scena noas­tră politico-economică.

La 26 august, coaliţia PSD-ALDE a ajuns la final. Şeful ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, atunci, că partidul pe care îl conduce iese de la guvernare, după ce liderii formaţiunii politice au discutat în şedinţa Biroului Politic Central pe marginea acestui subiect. Trei din cei patru miniştri din Alianţă, respectiv Graţiela Gavrilescu - fost vicepremier şi ministru al Mediului, Anton Anton - fost ministru al Energiei şi Viorel Ilie - fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, au demisionat din Guvern, în timp ce Ramona Mănescu - minis­tru de Externe, a ales să rămână alături de PSD la guvern are, demisionând din ALDE.

Se pare că decizia ieşirii de la guvernare a apărut după ce PSD nu a susţinut cererea ALDE vizând o restructurare guvernamentală şi un nou program de guvernare.

Cu o zi înainte de ruperea coaliţiei, în 25 august, premierul Viorica Dăncilă a fost desemnat candidatul social-democraţilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Un alt eveniment important al lunii trecute în plan politic a fost

întâlnirea la nivel înalt care a avut loc la Washington între preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său Donald Trump şi semnarea declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic de către cei doi şefi de stat. Evenimentul a iscat mai multe controverse, prin tematica abordată şi prin noua poziţionare a ţării noastre în politica externă. La aceste controverse au contribuit şi declaraţiile ulterioare ale preşedintelui american, referitoa­re la recooptarea Rusiei în domeniul colaborării economice şi revenirea la formatul G8, precum şi la relaţiile cu China, care sunt în impas şi din cauza implementării tehnologiei 5G pe tehnica şi aparatura produse în ţara asiatică.

În privinţa ţării noastre, cele mai importante aspecte discutate de Iohannis cu Trump au fost securitatea energetică a ţării noastre prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, creşterea efectivelor militare americane din România, programul Visa Waiver, implementarea tehnologiei 5G şi statul de drept.

• FMI - îngrijorat de anumite aspecte ale economiei noastre

Specialiştii din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) au publicat, în 30 august, un raport referitor la situaţia economică a ţării noas­tre, întocmit ca urmare a vizitei făcute la Bucureşti de delegaţia oficială a FMI în perioada 27 mai - 7 iunie. Fondul arată îngrijorări faţă de efectele pe care le va avea aplicarea noii Legi a Pensiilor. Conform raportului citat, deşi ţara noastră se poate lăuda cu o creştere economică importantă, aceasta ar putea fi afectată pe termen mediu de creşterea dezechilibrelor macroeconomice generate de majorarea cheltuielilor statului şi de ezitările investitorilor.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a remarcat că "dezechilibrele macroeconomice au devenit din ce în ce mai evidente", specialiştii din cadrul instituţiei punctând că "deficitul de cont curent şi cel bugetar s-au adâncit şi presiunile inflaţioniste se acumulează".

Printre altele, FMI preconizează că, pe parcursul acestui an, creşterea economică va rămâne peste potenţial, în baza stimulării fiscale, avertizând că, pe termen mediu, creşterea economică ar urma să se reducă din cauza investiţiilor şi reformelor şovăielnice. Raportul citat mai arată: "Dezechilibrele în creştere erodează spaţiul de manevră şi cresc riscul ca procesul de convergenţă cu UE să sufere un regres, declanşat de excesele de politică internă sau de modificările nivelului de încredere al investitorilor globali".

Specialiştii din cadrul Fondului mai subliniază că adoptarea OUG 114 a provocat devalorizarea leului şi reţinere pe bursă, indiferent că unele prevederi au fost corectate în acest an.

În acest context, FMI recomandă o serie de măsuri, precum îmbunătăţirea administraţiei fiscale pentru o mai bună colectare a taxelor şi o eficienţă mai ridicată a cheltuielilor publice, menţinerea independenţei băncii centrale, reevaluarea taxei pe activele financiare şi a Legii pensiilor, pentru a echilibra nevoile sociale cu sustenabilitatea majorărilor.

Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările pentru creşterea economiei României, de la 3,1% la 4% pentru acest an, dar a crescut prognoza de inflaţie de la 3,3% la 4,2%.

În schimb, autorităţile române au exprimat o viziune mai optimistă, conform căreia creşterea economică va fi mai puternică în acest an, de 5,5%, şi va depăşi 5% pe termen mediu.

Deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedintele Camerei deputaţilor, a spus că începutul lunii septembrie amplifică semnele despre sănătatea precară a economiei româneşti, după ce experţii de la BNR au indicat existenţa unor premise ale declanşării crizei fiscal-bugetare, fapt reiterat şi de documentul FMI, care confirmă "imaginea unui dezmăţ bugetar finanţat din împrumuturi foarte scumpe."

• Deficit de 18,14 miliarde lei, în primele şapte luni ale anului

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, în 27 august, execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2019, indicând un deficit de 18,14 miliarde lei, respectiv 1,76% din PIB, în scădere cu 0,2 % din PIB faţă de primul semestru, conform datelor publicate de MFP. În perioada ianuarie-iulie 2018, deficitul bugetar s-a situat la 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat erau, la finele lui iulie, în sumă de 180,1 miliarde lei, reprezentând 17,5% din PIB, comparativ cu 17% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018.

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 198,2 miliarde lei, cu 14,7% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.

Printre altele, în luna august, Ministerul Finanţelor Publice a propus, printr-un proiect de act normativ, modificarea Programului "Prima casă" şi redenumirea acestuia în Programul "O familie, o casă", astfel încât acest program guvernamental să fie mai bine orientat spre caracterul social.

Conform documentului, vor fi revizuite condiţiile de accesare prin introducerea unui prag de venit pentru beneficiari şi a preţului maxim de achiziţie al locuinţei care poate fi cumpărată în cadrul Programului. În acelaşi timp, se propune acordarea de subvenţii de dobândă constând în reducerea ratei dobânzii creditului garantat pe toată durata Programului pentru familiile cu un singur copil, dar şi pentru cele cu doi sau mai mulţi copii.

Menţinerea avansului minim de 5 % din preţul de achiziţie al locuinţei este un alt criteriu care apare în document, acesta subliniind că preţul de cumpărare al locuinţei va fi de maximum 70.000 de euro echivalent lei la cursul BNR valabil la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 66.500 euro echivalent lei.

Pe toată durata Programului pentru familiile cu un singur copil, va fi redusă cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii creditului garantat, iar pentru familiile cu doi sau mai mulţi copii, aceasta urmând să fie mai mică cu 1 punct procentual.

• BNR: "Ritmul de creştere al creditării încetineşte"

Ţara noastră a înregistrat şi în iulie cea mai mare rată anuală a inflaţiei din cadrul Uniunii Europene (UE) - 4,1%, în creştere faţă de iunie (3,9%) şi de peste două ori mai mare decât media la nivelul UE, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat, transmise în luna august. După România, cele mai mari rate ale inflaţiei le-au înregistrat, în iulie, Ungaria (3,3%), Slovacia şi Letonia (câte 3%), Olanda, Cehia şi Bulgaria (câte 2,6%).

Cele mai mici rate ale inflaţiei le-au înregistrat Portugalia (-0,7%), Cipru (0,1%), Italia (0,3%), Danemarca şi Grecia (câte 0,4%), Irlanda (0,5%).

Rata media la nivelul UE, în iulie, a fost de 1,4% (1,6% în iunie), iar la nivelul zonei euro a fost de 1% (1,3% în iunie).

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a crescut în iulie până la 4,12%, după ce scăzuse în iunie la 3,84%, în condiţiile în care combustibilii s-au scumpit cu 4,79% de la începutul anului, potrivit datelor publicate, în august, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Expansiunea economică va începe probabil să decelereze uşor, din perspectivă anuală, doar în 2020 şi, în consecinţă, îşi va devansa considerabil ritmul potenţial în anul curent şi ceva mai moderat anul viitor, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din luna trecută.

Tot în august, BNR a arătat că ritmul de creştere al creditării încetineşte, iar măsurile macroprudenţiale luate în 2018 de către Banca Naţională a României (BNR), cu aplicare din 2019, reprezintă principalul factor de descurajare.