Macron speră la o majoritate, în primul tur al alegerilor legislative din Franţa

Alegătorii francezi se întorc duminică la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor legislative, în vreme ce formaţiunea La Republique En Marche este cotată cu şanse mari pentru a obţine o majoritate funcţională în Adunarea Naţională, transmite AFP.

Emmanuel Macron s-a bucurat de un început liniştit în primele cinci săptămâni de preşedinţie, după ce a reuşit să o învingă pe candidata extremei-drepte - Marine Le Pen - pentru a deveni cel mai tânăr preşedinte al Franţei.

De asemenea, acesta a încercat să reducă tensiunile politice şi sociale prin numirea unui cabinet care trece cu nonşalanţă peste liniile de demarcaţie dintre stânga şi dreapta, dar a făcut şi o primă impresie considerabilă la summiturile internaţionale şi prin asumarea unei poziţii clare împotriva preşedintelui Trump, după retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, potrivit sursei citate.

Formaţiunea La Republique En Marche (REM), pe care a înfiinţat-o abia în aprilie 2016 ca o platformă pentru campania sa prezidenţială, are acum nevoie de o majoritate clară în Adunarea Naţională pentru a putea să treacă reformele economice şi sociale pe care le-a promis alegătorilor din Franţa.

Sondajele arată un succes pentru formaţiunea centristă a preşedintelui, care ar urma să obţină în jur de 30% din voturi în primul tur al alegerilor legislative, ajungând în prima poziţie pentru a-şi asigura o majoritate în cel de-al doilea tur pentru Adunarea Naţională.

Asta ar putea să însemne până la 400 dintre cei 577 de parlamentari din Adunarea Naţională.

La Republique En Marche s-a bucurat deja de o un avans după ce candidaţii formaţiunii au câştigat în zece din cele unsprezece teritorii franceze de peste mări înainte de deschiderea urnelor în Hexagon.

Dacă niciun candidat nu câştigă peste jumătate de voturi într-o circumscripţie, atunci primii doi clasaţi se vor îndrepta spre a doua rundă, precum şi orice candidat care primeşte peste 12,5% din sufragii într-o circumscripţie oarecare din Franţa.

Secţiile s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00 ora României) şi se vor închide în cele mai mari oraşe la ora locală 20.00 (21.00 ora României).

Peste 50.000 de poliţişti vor patrula în întreaga ţară, care rămâne sub stare de urgenţă în urma atentatelor care au luat viaţa a 230 de persoane începând cu 2015.

Într-un ultim incident, un algerian radicalizat pe cont propriu a atacat cu un ciocan un poliţist din faţa catedralei Notre-Dame.

În mod tradiţional, alegătorii francezi votează în masă pentru formaţiunea noului preşedinte, pentru că alegerile legislative se desfăşoară la o lună după schimbarea ocupantului din palatul Elysee.

Predecesorii Francois Hollande, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac au câştigat majorităţi clare în alegerile pentru Adunarea Naţională, conform sursei din presa externă.

Însă, toţi predecesorii preşedintelui veneau din formaţiuni consolidate şi cu o structură regională puternică în Franţa.

La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar, formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.

Macron le-a interzis candidaţilor La Republique En Marche din a-şi angaja membri ai familiei, dacă sunt aleşi în Adunarea Naţională.

De asemenea, toţi parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie din a acţiona drept consultanţi în timpul mandatului din Parlament.

Aceste ordine vin după ce un scandal de nepotism i-a distrus şansele prezidenţiale lui Francois Fillon.

De asemenea, fostul prezidenţiabil al dreptei riscă o condamnare penală pentru că şi-a plătit soţia cu peste 900.000 de euro pentru a-i servi ca asistentă parlamentară în timpul mandatului din Senat.

Fillon a dezminţit toate acuzaţiile, potrivit cărora şi-a angajat în mod fictiv soţia, atât ca asistentă parlamentară, cât şi în poziţia de colaboratoare la o revistă literară din Franţa.

În încercarea de a curăţa politica franceză, preşedintele a primit o lovitură vineri, atunci când aliaţii de la MoDem au fost puşi sub investigaţie pentru că ar fi angajat în mod fals asistenţi parlamentari la Parlamentul European, se mai arată în sursă.

În timp ce alegătorii se întorc împotriva formaţiunilor principale de stânga sau de dreapta, republicanii şi socialiştii au avertizat că o victorie categorică ar fi dăunătoare democraţiei din Franţa.

"Nu cred că ar fi sănătos pentru dezbaterea democratică din următorii cinci ani", a declarat Francois Baroin, care îi conduce pe Republicans.

De asemenea, socialiştii se tem că abia vor supravieţui după eşecul din alegerile prezidenţiale şi mandatul lui Francois Hollande, desemnat drept cel mai nepopular preşedinte din istoria Republicii a V-a.

Frontul Naţional ar urma să obţină 15 poziţii la nivel naţional, adică o nouă dezamăgire după ce Marine Le Pen a suferit o înfrângere categorică în lupta cu Macron, potrivit sursei.