Mai avem de lucrat la cadrul legislativ pentru informatizarea sistemului administrativ

Reprezentanţii autorităţilor şi cei ai sectorului privat din domeniul informatic s-au întâlnit ieri, la Bucureşti, în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Român de IT&C, care a avut ca temă securitatea şi protecţia în domeniul IT.

Cadrul legislativ pentru informatizarea sistemului administrativ este gata în proporţie de 80%, potrivit spuselor lui Eugen Preotu, consilier în cadrul MCTI, care a declarat, însă, că lipsesc anumite părţi, ce vor fi gata abia peste câteva luni. "De exemplu, pentru proiectul de e-guvernare mai avem nevoie de o singură lege, care se află în prezent în dis-cuţie", a mai spus consilierul MCTI. Acesta a recunoscut că România nu are încă o legislaţie foarte bună în domeniu, dar a adăugat că autorităţile încearcă să ţină pasul, la fel ca celelalte ţări europene. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ionuţ Popescu, a spus că această instituţie a realizat că îi lipseşte un plan strategic de securitate, dar a reuşit să acopere acest gol prin investiţii realizate din fonduri Phare. Popescu a mai declarat că proiectul de securitate se află într-o fază avansată de punere în funcţiune. "Noi am implementat în minister tehnologii la zi, a afirmat Popescu, adăugând; "De exemplu, noi folosim de ani de zile semnăturile digitale, pe care vrem acum să le punem şi la dispoziţia publicului". Domnia sa a mai spus că următorul pas este centralizarea sistemului informatic, dar pentru acest lucru este nevoie de un centru de back-up. Realizarea proiectului în cauză este vitală, în opinia lui Ionuţ Popescu, deoarece toate instituţiile vor trebui să treacă prin acest proces. O altă realizare menţionată de acesta este o reţea exterioa-ră, prin care se realizează colaborarea cu casele naţionale de sănătate, de aceea este nevoie de din ce în ce mai mult de soluţii de securitate performante. Consilierul MCTI Eugen Preotu l-a completat, spunând că toată lumea trebuie să realizeze că orice întârziere în dezvoltatea sis-temului electronic în cadrul administrativ este similară unui eşec. "În biologia digitală, un an sau doi reprezintă prea mult", este de părere domnul Preotu.

Băncile se plâng de lipsa unui cadrul legislativ adecvat

Prezent la conferinţă, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a declarat că soluţiile de securitate şi protecţie a sistemelor informatice sunt din ce în ce mai vitale, adăugând că numărul celor au nevoie de protecţie a crescut odată cu hotărârea de plăti salariile bugetarilor direct în contul curent, ceea ce înseamnă peste 800.000 de conturi bancare care se vor deschide în perioada următoare. Un alt reprezentant al sistemului bancar, Cătălin Rangu, directorul departamentului de IT din cadrul "Raiffeisen Bank" România, a declarat că ministerele nu duc lipsă de iniţiative, dar că încă nu este clar cum se vor finaliza acestea. El a mai precizat că băncile ar fi foarte interesate de un sistem electronic autorizat prin care să relaţioneze atât cu mediul privat , cât şi cu cel instituţional, însă acest pas depinde numai de autorităţi. O altă problemă subliniată de Rangu este lipsa unei legislaţii care să se ocupe de atacurile informaţionale, de tip Hacking, asupra băncilor. "Atunci când descoperim un atac de tip informatic asupra sistemelor noastre, nu avem cui să ne plângem şi trebuie să ne descurcăm singuri", a declarat acesta, adâugând că singura măsură pe care pot să o ia e să informeze celelalte bănci de pe piaţă despre cazul respectiv. În opinia sa, băncile nu pot să externalizeze anumite servicii din motive de securitate informaţională. Potrivit lui Ionuţ Boldizsar, director în cadrul companiei "Provision", dezvoltator de soluţii de securitate a sistemelor informatice, 80% din atacurile informaţionale care au succes provin din interiorul companiei, atacurile directe, din exterior, reprezentând restul de 20%. Boldizsar a menţionat şi un studiu specializat care indică faptul că, în 2008, băncile din România riscă în principal atacuri indirecte de tip phishing, care vizează clienţii băncii, şi atacuri interne, prin angajaţi. Şi Radu Gheţea a susţinut acest aspect, declarând că angajaţii sunt, de fapt, cel mai periculos factor pentru securitatea băncilor. "Numărul de angajaţi din sistemul bancar şi al celorlalte instituţii financiare este în creştere, iar pregătirea lor este insuficientă", consideră acesta.