Maia Sandu e pe punctul de a deveni cel mai puternic conducător al Moldovei din istorie

Preşedinte al Republicii Moldova de numai şase luni, Maia Sandu nu a pierdut vremea şi a pornit imediat lupta cu instituţiile politice ostile, câştigând câteva victorii considerabile. Alegerile parlamentare din 11 iulie pare că îi vor conferi o majoritate considerabilă care ar putea în sfârşit, la trei decenii după independenţă, să pornească o reformă a celei mai sărace ţari din Europa, scrie Emerging Europe.

De când a fost aleasă preşedinte al Republicii Moldova, în noiembrie anul trecut, Maia Sandu nu a ascuns dorinţa sa de a reforma radical Moldova.

Presa internaţională a caracterizat-o mult timp, în termeni simplişti, "pro-europeană" (în antiteză cu predecesorul ei prorusul Igor Dodon), Maia Sandu, care a studiat la Harvard, a adoptat drept prioritate nu Europa, ci lupta cu corupţia, pe care ea o consideră - nu lipsit de temei - principala cauză a sărăciei larg răspândite în ţară.

Până în prezent ea a fost obstrucţionată de parlamentul care, după cum a declarat "nu-i reprezintă cu adevărat pe moldoveni". Cu toate acestea un nou parlament, va fi votat pe 11 iulie, Partidul Acţiune şi Solidaritate (cunoscut după acronimul lui românesc, PAS) al Maiei Sandu ar trebui să obţină o victorie covârşitoare, conform unor sondaje.

"Numai un nou scrutin, un nou parlament şi un nou guvern care vor lucra în interesul nostru, al tuturor," pot repara Moldova, a declarat Maia Sandu în aprilie, când a dizolvat actualul legislativ.

Faptul că a putut să dizolve legislativul a fost în sine o victorie cheie, cu puţinele instrumente constituţionale pe care le-a avut la dispoziţie, ea a reuşit până acum să îşi depăşească toţi adversarii în ciuda puterilor limitate pe care le are Preşedintele Republicii.

Moldova nu mai are un guvern oficial de pe 23 decembrie, când Ion Chicu a demisionat - cu numai o zi înainte de învestirea în funcţie a Maiei Sandu.

Guvernul lui Chicu a fost o coaliţie instabilă din două partide de centru-stânga, socialiştii (PSRM) fostului preşedinte Dodon, şi Partidul Democrat (PD) controlat mai demult de oligarhul Vlad Plahotniuc, care se luptă acum să nu fie extrădat din SUA, fiind acuzat de corupţie.

Maia Sandu a nominalizat-o de două ori pe Natalia Gavriliţă, fostul ministru de finanţe pentru a-l substitui pe Chicu, ştiind foarte bine că era extrem de improbabil ca ea să fie aprobată de parlament. Conform constituţiei Moldovei, preşedintele poate dizolva parlamentul dacă acesta ratează de două ori la rând numirea unui nou executiv.

Cu toate acestea, în februarie, curtea constituţională a hotărât că Maia Sandu acţionase neconstituţional propunând-o pe Gavriliţă de două ori, argumentând că preşedinta ar fi trebuit să accepte propunerea a celor 54 de parlamentari (în principal de la PSRM) de a o nominaliza pe Mariana Durleşteanu, fostă ambasadoare în Regatul Unit.

La acea dată Maia Sandu s-a angajat să nu cedeze şi a declarat: "Am spus în mod repetat că singura cale pe care Moldova poate păşi înainte este să organizeze noi alegeri parlamentare".